Reguli pentru gunoi în 2026. Se dau amenzi de 15.000 de lei. Se aplică peste tot în România

Reciclarea în România. Reguli pentru gunoi în 2026. Se dau amenzi de 15.000 de lei

România traversează în anul 2026 o etapă de maturitate în gestionarea deșeurilor, procesul de reciclare fiind structurat pe trei pași esențiali, susținuți de un cadru legal riguros.

Prima etapă, colectarea separată la sursă, a devenit o obligație strictă pentru fiecare cetățean, conform Legii nr. 211/2011 și legislației de mediu actualizate. Locuitorii sunt obligați să sorteze deșeurile în fracții specifice: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metal, verde pentru sticlă și maro pentru deșeurile biodegradabile, prezente acum în majoritatea orașelor.

Regula de aur pentru deșeurile colectate la domiciliu rămâne curățarea și plierea ambalajelor, deoarece un singur carton contaminat cu grăsime poate compromite întregul lot, expunând cetățeanul la sancțiuni.

A doua etapă a procesului revine operatorilor de salubritate, care asigură ridicarea deșeurilor prin metode adaptate logistic: fie prin mașini cu compartimente separate, fie prin colectare în zile diferite pentru fiecare fracție. Deși în anumite orașe colectarea pare să se facă „la comun”, legislația obligă transportul acestora către stații de sortare specializate.

Eurovision 2026. Șeful televiziunii publice din Republica Moldova și-a dat demisia. Ce acuzații aduce juriului

Grupul Chery își extinde imperiul auto. Vrea să cucerească piețele din Europa și Japonia și va relansa celebrul brand Freelander

Aici are loc al treilea pas, respectiv separarea fină a materialelor, unde o parte este direcționată către reciclare, în timp ce restul ajunge la depozite sau la incinerare. Întregul sistem este guvernat de necesitatea trasabilității deșeurilor, de responsabilitatea partajată între primării și firme, precum și de atingerea unor ținte minime de reciclare pentru a reduce depozitarea la groapă.

Sistemul actual este unul dual, integrând colectarea de acasă sau de la birou cu Sistemul Garanție-Returnare (SGR). Acesta din urmă, destinat PET-urilor, dozelor și sticlelor cu sigla SGR, permite recuperarea garanției de 0,50 lei prin aparatele RVM din magazine, utilizarea aplicației RetuRO fiind acum esențială pentru monitorizarea punctelor de colectare aglomerate.

Ce sancțiuni se aplică pentru nesortarea gunoiului?

S-a încheiat epoca avertismentelor blânde, cadrul legal principal fiind acum reprezentat de OUG 92/2021, actualizată prin Legea nr. 17/2023. Sancțiunile sunt severe: persoanele fizice care aruncă deșeurile amestecate riscă amenzi între 5.000 și 15.000 lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenzile urcă până la 60.000 lei.

Fapte mai grave, precum arderea sau îngroparea deșeurilor, atrag amenzi de până la 45.000 lei pentru cetățeni și 70.000 lei pentru firme, plus dosar penal. Abandonarea deșeurilor în spații publice este sancționată cu amenzi și obligativitatea curățării terenului, iar pentru firme se poate ajunge la confiscarea vehiculului folosit.

Reciclarea în București și în marile orașe ale țării

În București, sistemul rămâne fragmentat, fiecare sector operând după reguli proprii în 2026. În Sectorul 1, Romprest colectează pe două fracții (umed/uscat) la blocuri și prin saci dedicați la case, aplicând amenzile prevăzute de OUG 92/2021. Sectorul 2, prin Supercom, a generalizat „insulele ecologice” digitalizate cu acces prin card pentru cele 4 fracții, cu amenzi locale de până la 5.000 lei. Sectorul 3 este cel mai strict, operatorul Salubritate S3 impunând 5 fracții, inclusiv bio-deșeuri, și aplicând masiv amenzi între 1.000 și 3.000 lei.

În Sectorul 4, DGAMC a introdus din martie 2026 un tarif diferențiat de aproximativ 25 lei/lună pentru sistemul umed/uscat, sancționând neconformitatea prin confiscarea sacilor și amenzi de 5.000 lei. Sectorul 5 utilizează puncte de aport voluntar și containere colorate sub supravegherea Salubrizare S5, cu amenzi de până la 10.000 lei, în timp ce în Sectorul 6, Urban SA gestionează 3 fracții și colectarea de haine sau electrocasnice, amenzile pentru amestecarea deșeurilor ajungând la 15.000 lei.

Situația este similară și în marile orașe ale țării, unde tehnologia joacă un rol crucial. În Cluj-Napoca, operatorul Supercom și Poliția Locală verifică prin sondaj pubelele celor 4 fracții, utilizând camere video la punctele „smart” pentru a identifica depozitările ilegale de deșeuri voluminoase, amenzile pornind de la 2.000 lei. Timișoara, prin RETIM, folosește sistemul „Pubela cu CIP”, unde se plătește doar deșeul rezidual, însă prezența gunoiului menajer în pubela galbenă atrage o etichetă roșie; la trei astfel de abateri, Garda de Mediu intervine cu amenzi de peste 5.000 lei.

La Iași, Salubris a impus din 2026 colectarea obligatorie a bio-deșeurilor la case, iar abandonarea mobilierului lângă ghenă în afara campaniilor gratuite se sancționează cu până la 6.000 lei. În Constanța, Polaris M Holding obligă cetățenii să clătească ambalajele, aplicând amenzi de 5.000 lei pentru nerespectarea graficului de colectare, în timp ce firmele pot fi sancționate cu 40.000 lei. Craiova a finalizat prin Iridex instalarea containerelor îngropate pentru cele 5 fracții, orașul fiind monitorizat de „patrule de mediu” care pot dispune confiscarea vehiculelor pentru deșeurile din construcții aruncate ilegal.