Prima ședință a Guvernului interimar. Ce decizii a luat Cabinetul Bolojan astăzi

Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan s-a reunit în prima ședință după moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Executivul discută proiecte administrative limitate, pentru gestionarea curentă a statului, în regim de interimat, până la formarea unui nou guvern cu puteri depline acum.

Prima ședință a Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, după moțiunea de cenzură

Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan s-a reunit vineri, 8 mai 2026, de la ora 12:00, în prima ședință de după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Executivului, inițiată de PSD și AUR. În prezent, cabinetul funcționează cu atribuții limitate, având rolul de a gestiona doar treburile curente ale statului, fără posibilitatea de a promova politici publice noi sau reforme structurale.

Ședința de vineri s-a desfășurat în format hibrid și reprezintă a treia reuniune guvernamentală din această săptămână. Înaintea votului din Parlament, Guvernul fusese deja convocat în două ședințe de urgență, în cadrul cărora au fost adoptate ordonanțe considerate necesare pentru continuarea unor proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și pentru programele europene din domeniul apărării, inclusiv mecanismul SAFE.

Conform Constituției României, un guvern demis poate administra exclusiv actele necesare funcționării zilnice a instituțiilor statului. În această perioadă, prerogativele puterii executive sunt semnificativ restrânse, iar executivul nu mai are dreptul de a adopta ordonanțe de urgență sau de a înainta proiecte de lege. Practic, capacitatea de a iniția reforme sau decizii strategice este suspendată până la instalarea unui nou guvern cu puteri depline.

Finanțarea Programului „Masă sănătoasă”, pe agendă Guvernului interimar

Pe ordinea de zi se află trei proiecte de hotărâre de Guvern. Unul dintre acestea vizează finanțarea programului național „Masă sănătoasă” în școli, prin care sunt stabilite sumele prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 și repartizarea acestora pe unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale, precum și pe unități de învățământ. Același proiect urmărește asigurarea fondurilor necesare pentru continuarea programului la nivel național.

Un alt proiect aflat pe agenda ședinței prevede retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.), în conformitate cu noile evaluări administrative.

Guvernul a reintrodus pe ordinea de zi OUG privind investiţiile din apărare, după avizul negativ al Consiliului Legislativ

Guvernul interimar a readus pe ordinea de zi a ședinței de vineri o ordonanță de urgență adoptată anterior în ședința din 4 mai, cu doar câteva ore înainte ca Executivul să fie demis prin moțiune de cenzură. Potrivit Secretariatului General al Guvernului, această reluare nu reprezintă o nouă adoptare a actului normativ, ci doar o formalitate procedurală determinată de avizul emis ulterior de Consiliul Legislativ.

Executivul precizează că măsura a fost necesară pentru a lua act de avizul negativ transmis de Consiliul Legislativ cu privire la modificările introduse în timpul ședinței din 4 mai. În comunicatul oficial se arată că repunerea proiectului pe ordinea de zi s-a realizat în baza prevederilor din Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 și Legea nr. 24/2000, fără a implica o readoptare a ordonanței deja aprobate.

Ordonanța are ca obiectiv principal adaptarea rapidă a cadrului legislativ pentru implementarea unor investiții din industria de apărare, în contextul oportunităților de finanțare oferite prin programul european SAFE. În același timp, actul normativ include și o serie de modificări considerate urgente pentru mai multe domenii administrative și economice.

Printre aceste modificări se numără măsuri privind soluționarea volumului ridicat de documente aferente persoanelor persecutate politic, clarificări legate de compensarea prețurilor la energie, actualizări ale normelor de securitate la incendiu pentru articolele pirotehnice, precum și posibilitatea utilizării excedentului bugetar din anii anteriori pentru finanțarea proiectelor publice. Sunt prevăzute clarificări privind autorizarea antrepozitelor fiscale și rambursările de TVA, modificări pentru proiectele de investiții din rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale, dar și măsuri pentru asigurarea resursei umane necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR.

Guvernul argumentează că aceste completări au fost introduse înainte de votul moțiunii de cenzură din cauza caracterului urgent al reglementărilor, dar și a faptului că un Executiv aflat în interimat nu mai are dreptul de a adopta ordonanțe de urgență. În comunicatul oficial se subliniază că aceste decizii au fost luate tocmai pentru a evita blocarea unor măsuri considerate esențiale în perioada de tranziție guvernamentală.

După adoptarea moțiunii de cenzură, Cabinetul condus interimar de Ilie Bolojan are atribuții limitate, nemaiputând emite ordonanțe de urgență, iniția proiecte de lege sau promova noi politici publice.

Guvernul interimar retrage statutul de utilitate publică al ADIRI, asociația condusă de Adrian Năstase

Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI) a fost recunoscută ca organizație de utilitate publică în anul 2002, printr-o hotărâre de Guvern adoptată în perioada în care Executivul era condus de Adrian Năstase. Actul normativ definea ADIRI ca persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în București, pe Șoseaua Kiseleff nr. 47.

Hotărârea prevedea că asociația putea beneficia de resurse de la bugetul de stat pentru finanțarea unor programe și proiecte agreate de Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv pentru deplasări externe, remunerarea personalului și dotarea necesară desfășurării activității. În același timp, ADIRI avea obligația de a comunica Ministerului Afacerilor Externe orice modificări ale actului constitutiv și ale statutului, precum și de a transmite rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale.

Potrivit structurii stabilite la momentul recunoașterii, în cadrul ADIRI urmau să funcționeze trei secții de specialitate: drept internațional public, relații internaționale și istoria relațiilor diplomatice românești. Secția de drept internațional public era concepută și ca ramură românească a International Law Association (ILA), organizație internațională cu sediul la Londra.

Reacția lui Adrian Năstase

Adrian Năstase a spus că ADIRI nu mai are de mult timp activitate reală. El a precizat că nu consideră decizia Guvernului ca fiind o acțiune politică îndreptată împotriva sa. Fostul premier a explicat că activitatea asociației a încetat practic după moartea ambasadorului Lupeș, care era secretarul ADIRI și care se ocupa de o parte din activitatea organizației. După acel moment, a spus el, asociația nu a mai funcționat efectiv.

Năstase a afirmat că ADIRI a avut un rol important înainte de 1989, când aduna specialiști din universități, institute de cercetare și din domeniul dreptului internațional și al relațiilor internaționale. În acea perioadă, potrivit lui, organizația funcționa ca un punct comun de întâlnire pentru experți din aceste domenii. După 1989, a explicat el, rolul ADIRI s-a redus, deoarece universitățile și-au creat propriile centre de cercetare, iar în domeniu au apărut organizații neguvernamentale și think-tank-uri. Din acest motiv, a spus Năstase, nu a mai fost nevoie de o structură comună care să îi reunească pe specialiști.

Întrebat de știripesurse.ro dacă ar putea fi vorba despre o „reglare de conturi”, având în vedere că hotărârea este luată de un guvern deja demis, Năstase a respins această idee.

„După ce a murit ambasadorul Lupeș, care era secretarul ADIRI și care mai asigura un anumit tip de activitate, practic nu a mai existat efectiv o activitate acolo. ADIRI a fost foarte activă înainte de ’89, când strângea cumva din toate zonele – universități, institute de cercetare, specialiști pe domeniile dreptului și relațiilor internaționale. După ’89, practic universitățile și-au creat centre proprii și s-au creat tot felul de think-tank-uri, organizații neguvernamentale pe domeniul ăsta și nimeni nu a mai acceptat o pălărie comună de genul asociației care strângea oamenii aceștia înainte de ’89”, a declarat Năstase.