Motorina s-a ieftinit în UE și s-a scumpit în România. Adrian Negrescu acuză deciziile fiscale interne: „Șoferii români plătesc o taxă nevăzută”

Politica românească revine în atenția publică după ce datele Eurostat privind evoluția prețurilor la carburanți au fost analizate de economistul Adrian Negrescu. Potrivit statisticilor europene, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili din Uniunea Europeană în ultimul an. Analistul economic susține că majorările sunt alimentate în principal de decizii fiscale interne și de mecanisme de reglementare care au distorsionat piața.

Politica românească este indicată drept una dintre cauzele scumpirii accelerate a carburanților

Politica românească este menționată de economistul Adrian Negrescu printre factorii care au contribuit la creșterea prețurilor la carburanți peste media europeană. Analistul pornește de la cele mai recente date Eurostat, care arată că România se află printre statele membre cu cele mai puternice scumpiri înregistrate în ultimul an.

Potrivit acestuia, în perioada mai 2025 – mai 2026, prețurile carburanților au crescut în Uniunea Europeană cu o medie de 20,7%. În România, însă, avansul a fost de 30,4%, ceea ce plasează țara pe locul patru în clasamentul european al scumpirilor.

„Datele statistice anunțate de Eurostat confirmă o realitate dureroasă pentru șoferii de la noi: România a devenit una dintre cele mai scumpe oaze energetice din Uniunea Europeană, sfidând parțial tendințele de ieftinire de pe continent. În timp ce media europeană a creșterii prețurilor la carburanți a fost de 20,7% (mai 2026 față de mai 2025), România a explodat cu o creștere de 30,4%. Suntem pe locul 4 în UE la intensitatea scumpirilor din ultimul an, la doar un pas de Bulgaria (+33,9%) și Luxemburg (+32,2%)”, a scris Adrian Negrescu.

Analistul a evidențiat și diferențele semnificative față de alte state din regiune, oferind exemplul Ungariei, unde creșterea anuală a prețurilor la carburanți a fost de numai 3,5%.

„Ca să înțelegem discrepanța, ungurii au înregistrat o creștere anuală de doar 3,5%. Acest ecart uriaș arată că prețurile din România nu mai sunt aliniate doar la cotațiile internaționale ale petrolului, ci sunt propulsate de factori interni, adică de taxele mari și de mecanismul de plafonare a adaosului comercial, o găselniță falimentară găsită de politicienii fără viziune economică”, a afirmat economistul.

România a fost singurul stat UE în care motorina s-a scumpit de la o lună la alta

Unul dintre cele mai importante aspecte semnalate de Adrian Negrescu privește evoluția prețului motorinei în luna mai 2026 comparativ cu aprilie 2026. În timp ce majoritatea statelor europene au beneficiat de reduceri de preț, România a mers în direcția opusă.

Analistul economic arată că, la nivelul Uniunii Europene, prețul motorinei a scăzut în medie cu 5,8% într-o singură lună. În Germania, reducerea a fost de 11,9%, în Grecia de 8,5%, iar în Irlanda de 8,1%.

„Cel mai frapant detaliu tehnic din raportul Eurostat vizează evoluția de la o lună la alta (mai 2026 față de aprilie 2026) în segmentul diesel. Dacă în restul UE, prețul motorinei a scăzut în medie cu 5,8%, (nemții au alimentat cu 11,9% mai ieftin, grecii cu 8,5%, iar irlandezii cu 8,1%) în România prețul motorinei a crescut cu 1,6%”, a precizat Adrian Negrescu.

Economistul susține că România a fost singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat o majorare a prețului motorinei în acest interval, în condițiile în care restul piețelor europene au beneficiat de ieftiniri consistente.

„În esență, România a fost singura țară din cele 27 de state membre în care motorina s-a scumpit de la o lună la alta. În timp ce toată Europa a beneficiat de o corecție masivă în jos a prețurilor la pompă pentru transportatori și șoferi, rețelele de benzinării din țara noastră au continuat să majoreze tarifele”, a explicat acesta.

Analistul economic indică trei motive care au menținut prețurile ridicate la pompă

În analiza sa, Adrian Negrescu identifică trei explicații principale pentru diferența dintre evoluția pieței românești și cea din restul Uniunii Europene.

Primul factor este reprezentat de presiunea fiscală internă. Economistul consideră că unele măsuri adoptate în primele luni ale anului au anulat beneficiile generate de scăderea cotațiilor internaționale ale petrolului.

„Din punct de vedere economic, această decuplare a României de la trendul descendent al motorinei din restul Europei are trei explicații clare. Pe de o parte este vorba despre presiunea fiscală locală. Deciziile nefericite privind taxarea – plafonarea adaosului, ajustarea accizelor sau eliminarea unor subvenții la nivel național în primele luni ale anului 2026 au anulat efectul scăderii cotațiilor internaționale ale țițeiului”, a declarat analistul.

Al doilea motiv ține de modul în care funcționează piața locală a carburanților. Potrivit lui Negrescu, companiile petroliere transferă rapid în prețuri scumpirile externe, însă reacționează mult mai lent atunci când apar condiții pentru ieftiniri.

„Mai este un motiv important ce ține de rigiditatea pieței autohtone. Companiile petroliere din România reacționează extrem de rapid la scumpirile de pe bursa internațională, însă aplică ieftinirile cu o lentoare asimetrică (fenomenul economic de tip „rachetă și parașută” – prețurile cresc ca racheta și coboară ca parașuta)”, a explicat economistul.

În plus, acesta consideră că modificările logistice și schimbările din lanțurile de aprovizionare contribuie la menținerea unor costuri ridicate.

„În fine, costurile de logistică și reconfigurarea rutelor de aprovizionare pentru rafinăriile locale în noul context geopolitic din 2026 mențin o presiune artificială pe prețul final de la pompă. Pe scurt, în mai 2026, în timp ce un șofer din Berlin sau Dublin se bucura de o ieftinire substanțială la motorină, șoferul român a continuat să plătească o taxă de solidaritate nevăzută, dictată de specificul pieței și fiscalității locale”, a concluzionat Adrian Negrescu în analiza publicată pe Facebook.