UPDATE: Moțiunea de cenzură PSD-AUR a fost depusă. George Simion: Reprezintă un act politic, democratic. S-a stabilit ziua votului

O moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan urmează să fie depusă marți în Parlament, în cadrul unei inițiative politice lansate de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Documentul, aflat deja în formă finalizată potrivit surselor politice, a strâns peste 233 de semnături provenite din mai multe grupuri parlamentare, inclusiv PSD, AUR, PACE – Întâi România, S.O.S. România, POT și parlamentari neafiliați. Între timp, s-a stabilit ca moţiunea de cenzură depusă de PSD, AUR şi PACE, va fi citită miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar pe data de 5 mai va fi dezbătută şi votată.

UPDATE 16:32: S-a stabilit data moțiunii de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, va fi prezentată miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, urmând ca dezbaterea și votul să aibă loc pe 5 mai.

Decizia privind calendarul a fost luată marți de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, în contextul demersului împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Astfel, miercuri, la ora 12:30, textul moțiunii va fi citit în plenul comun, iar marți, 5 mai, începând cu ora 11:00, aceasta va fi dezbătută și supusă votului secret, exprimat cu bile.

Moțiunea a fost depusă marți la Parlament și este susținută de 253 de parlamentari.

UPDATE 14:35 Moțiunea de cenzură PSD-AUR a fost depusă

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă oficial în Parlament, a anunțat liderul AUR, George Simion, care afirmă că demersul a strâns peste 245 de semnături și are șanse ridicate să treacă la votul parlamentar.

Într-o intervenție la Radio România Actualități, George Simion a declarat că documentul a depășit pragul necesar de semnături, susținând că ultimele semnături erau încă în proces de colectare în momentul depunerii.

„Vor fi peste 245, chiar în aceste minute colegii mei iau ultimele semnături. Nu vom avea emoţii, chiar dacă este un spectacol al democraţiei felul în care se formează o majoritate care votează căderea Guvernului actual. Vă spun că va trece această moţiune, fără probleme”, a spus Simion la Radio România Actualități, conform news.ro. Și a continuat: „Nu vom avea emoţii în a trece această moţiune de cenzură care reprezintă un act politic, democratic”.

George Simion a susținut că actuala guvernare ar fi lipsită de susținere populară și parlamentară, afirmând că România ar trebui să revină la decizia electoratului prin alegeri anticipate, organizate de un guvern imparțial.

„Este normal ca noi să ne dorim să revenim la popor, să revenim la democraţie, să taxăm toate derapajele care au existat şi să schimbăm această coaliţie. Nu ne îndreptăm în altă parte decât spre prăpastie în opinia noastră. De aceea vom depune eforturi să lăsăm poporul să decidă”, a susținut Simion.

De asemenea, acesta a afirmat că actualul Executiv ar trebui înlocuit, susținând că direcția politică și economică a Guvernului ar conduce România „spre prăpastie”, în opinia sa.

„Atunci când loveşti în cei care nu se pot apăra, în loc să reduci numărul de parlamentari, în loc să tai sumele enorme care merg către partidele politice, ai o problemă. Populaţia nu te va susţine. Această guvernare, pe lângă faptul că nu are o majoritate în Parlament, nu se bucură nici de simpatia cetăţenilor. De aceea noi susţinem că este corect să mergem înapoi la votul poporului”, a punctat George Simion.

UPDATE 12:17 Moțiunea de cenzură PSD – AUR acuză Guvernul Bolojan că nu mai guvernează în interesul României

PSD și AUR au finalizat textul moțiunii de cenzură îndreptate împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, într-un document amplu în care Executivul este acuzat că nu mai guvernează în interesul României și că ar promova politici economice care afectează grav patrimoniul statului, nivelul de trai și stabilitatea economică.

Acuzații privind vânzarea companiilor strategice ale statului

În centrul criticilor din moțiune se află presupusa intenție a Guvernului de a demara un amplu proces de înstrăinare a unor active strategice, fără consultare publică și fără dezbatere în coaliția de guvernare. PSD și AUR susțin că Executivul ar confunda reforma cu vânzarea și ar utiliza mecanisme netransparente pentru a transfera pachete de acțiuni către investitori selectați.

Documentul afirmă că astfel de operațiuni ar putea conduce la pierderi semnificative pentru stat, inclusiv prin subevaluarea activelor și reducerea influenței României în sectoare economice considerate strategice, precum energie, transporturi sau infrastructură.

Sunt menționate mai multe companii de stat, printre care CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz, Salrom, Aeroporturi București, Portul Constanța, Poșta Română, Romarm și alte entități considerate esențiale pentru economia națională.

„De fapt, se pregătește o operațiune care nu are nimic în comun cu interesul public, o acțiune opacă, în avantajul unor cercuri restrânse, orchestrată tocmai de către cei care trâmbițează transparența: pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate, ocolind Bursa de Valori, prin mecanismul de plasare accelerată, către investitori selectați, în condiții stabilite discreționar, la prețuri mai mici decât cele reale. Vorbim despre un mecanism care exclude românii de la participare și mută bani din proprietatea statului în buzunarele private ale unor cercuri obscure de interese.

Vorbim aici de tranzacții din care statul român ar pierde miliarde de lei prin subevaluarea activelor. Practic, sunt bani evaporați din patrimoniul public, la dispoziția premierului Bolojan, prin pixul vicepremierului Gheorghiu,. Iar efectele nu se opresc aici: scade valoarea acestor companii, scade influența statului în sectoare strategice, iar în cazul Romgaz se coboară sub praguri de control esențiale. Este o decizie care slăbește poziția statului exact acolo unde ar trebui să fie mai puternic”, arată textul moțiunii.

Disputa privind PNRR și finanțarea reformelor

Un alt punct major al moțiunii vizează justificarea măsurilor guvernamentale prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Opoziția susține că invocarea PNRR ar fi „nefondată”, argumentând că jaloanele europene nu impun vânzarea accelerată a companiilor de stat, ci pot fi îndeplinite prin restructurare.

Totodată, documentul afirmă că listarea unor companii pe bursă nu reduce deficitul bugetar, dar ar diminua veniturile statului din dividende și controlul asupra unor sectoare economice importante.

„Invocarea PNRR în sprijinul acestui jaf anunțat nu se susține. Jalonul 443 vizează 3 companii din energie și transporturi și poate fi îndeplinit prin restructurare. Lista anunțată public nu are legătură cu acest jalon, iar termenul, adică august 2026, nu mai permite o listare corectă, fapt confirmat chiar de vicepremierul Gheorghiu.

De asemenea, conform metodologiei europene, listarea nu reduce deficitul bugetar, deși promotorii acestui demers susțin contrariul prin adevărate campanii de dezinformare în spațiul public. În schimb, statul pierde dividendele anuale aferente participațiilor vândute!

Un alt mit prin care Gheorghiu și Bolojan își justifică acțiunea este cel al instituirii bunei guvernanțe și eliminarea sinecurilor la companiile profitabile. Însă Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz  sunt deja listate și au reguli de transparență și guvernanță în vigoare. Vânzarea unor pachete suplimentare nu aduce schimbări în administrare, dar reduce veniturile statului. Și este alarmantă graba cu care se încearcă vânzarea netransparentă a unor pachete consistente de acțiuni. (…) Invocarea PNRR este, după cum am arătat deja, o perdea de fum. Jaloanele nu cer vânzări rapide, ci pași concreți și planificați. Premierul Bolojan a ales însă cea mai radicală interpretare, pentru a grăbi decizii care, în mod normal, ar necesita luni de analiză și consultare. Nu există nicio obligație reală de a vinde acum. Toate aceste elemente conturează imaginea unui Executiv care nu mai guvernează în interesul României. Un guvern care acționează haotic, fără dialog și fără responsabilitate, care tratează activele statului ca pe niște bunuri dispensabile și care confundă administrarea cu înstrăinarea”, arată moțiunea.

Critici privind politica fiscală și impactul social

Moțiunea PSD–AUR acuză Guvernul Bolojan de politici fiscale care ar fi afectat direct populația și mediul economic. Sunt menționate creșterea TVA, reducerea facilităților fiscale în anumite domenii și modificarea regimului microîntreprinderilor, măsuri considerate de inițiatori drept nocive pentru economia românească.

În același timp, documentul susține că aceste decizii nu au fost însoțite de o reducere reală a cheltuielilor publice și că ar fi lovit disproporționat în categoriile vulnerabile, precum pensionarii, familiile cu venituri mici și anumite categorii profesionale din sectorul public.

Textul moțiunii face referire la o serie de indicatori economici negativi, printre care scăderea activității industriale, diminuarea comenzilor din sectorul manufacturier și reducerea volumului lucrărilor de construcții.

De asemenea, sunt invocate creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare, considerate efecte ale politicilor guvernamentale actuale.

Moțiunea afirmă că Guvernul ar acționa fără consultare politică, într-un mod considerat „haotic” și lipsit de transparență decizională. Opoziția susține că lipsa dialogului cu partenerii sociali și politici ar fi afectat procesul de guvernare și ar fi generat tensiuni instituționale.

Documentul mai face referiri și la teme de natură ideologică, acuzând Executivul de promovarea unor politici considerate nepotrivite pentru realitățile economice și sociale ale României.

„Când soluția la orice problemă devine „vindem rapid ce merge bine”, nu mai vorbim despre reformă. Vorbim despre eșec! Iar aceste derapaje continue nu mai pot fi corectate din interiorul aceluiași guvern. (…) Cheltuielile statului au rămas blocate la 43,3% din PIB, identice cu cele din 2024, spulberând mitul marelui reformator. Ați înghețat pensiile, ați redus salariile unor bugetari de rând, dar statul continuă să coste la fel de mult. În realitate, tăierile dumneavoastră au vizat doar cetățeanul de rând, în timp ce structurile de forță și privilegiile au rămas intacte.

Deși vă pretindeți mare liberal, ați votat liniștit de două ori înjumătățirea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților în IT, construcții și agricultură, și creșterea TVA la 21%. Ați luat totul de la cetățenii și de la antreprenorii români, fără a reduce în vreun fel cheltuielile statului și fără a impune o disciplină fiscală multinaționalelor, care continuă să-și externalizeze profiturile. Ați ales calea simplistă, primitivă, invalidată de crizele trecute, de a taxa și mai mult munca și capitalul autohton, în loc să verificați mecanismele de optimizare fiscală ale marilor companii străine.

România este astăzi singura țară din Uniunea Europeană aflată oficial în criză, cu o inflație care explodează în timp ce industria se prăbușește. În primele două luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 10,7%. Este expresia unei prăbușiri fără echivoc a nivelului de trai. Industria prelucrătoare dă semne de agonie, cu o scădere a comenzilor noi de 4,2%, industria energetică, de altfel stâlpul suveranității noastre, a picat cu 10,6%, iar volumul lucrărilor de construcții inginerești, acele investiții cu care vă tot lăudați, a scăzut cu 4,7%.. Iată așadar tabloul de manual al stagflației: o economie care se micșorează sub povara unor taxe pe consum care au devenit insuportabile.

Pe undeva, urmați cu fidelitate modelul economic impus în alte state , fără a cunoaște și fără a înțelege că acest model a eșuat. Ați crescut cotele TVA , îngropând astfel creșterea economică și puterea de cumpărare. Astfel încât la noi în țara reală pe care refuzați să o cunoașteți, la capătul a trei semestre pline de măsurile pachetelor și pachețelelor fiscale, simțim deja gustul amar al austerității care îi îmbogățește doar pe apropiații regimului”, se scrie în moțiune.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

O moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan urmează să fie depusă marți în Parlament, inițiativa aparținând Partidului Social Democrat (PSD) și Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Potrivit unor surse politice, documentul este deja finalizat, iar inițiatorii au reușit să strângă peste 233 de semnături necesare susținerii demersului. Semnatarii provin din mai multe formațiuni parlamentare, printre care PSD, AUR, PACE – Întâi România, S.O.S. România, POT, precum și din rândul parlamentarilor neafiliați.

La redactarea textului moțiunii au contribuit parlamentari din PSD, AUR și grupul PACE – Întâi România, ceea ce indică o colaborare între mai multe formațiuni din opoziție pentru inițierea acestui demers politic.

În cursul dimineții, de la ora 11:30, este programată o întâlnire între liderii PSD și cei ai AUR. Discuțiile vizează stabilirea ultimelor detalii legate de forma finală a moțiunii, precum și momentul exact al depunerii acesteia în Parlament.

Moțiunea de cenzură în România, mecanismul constituțional prin care Parlamentul poate demite Guvernul

Moțiunea de cenzură este unul dintre cele mai importante instrumente constituționale prin care Parlamentul României controlează activitatea Guvernului. Acest mecanism democratic permite retragerea încrederii acordate Executivului și poate conduce la demiterea acestuia, dacă sunt îndeplinite condițiile legale de adoptare.

În sistemul politic românesc, moțiunea de cenzură reprezintă o formă esențială de echilibru între puterea legislativă și cea executivă. Ea funcționează ca un instrument de control parlamentar, prin care majoritatea sau opoziția poate contesta activitatea Guvernului și poate decide încetarea mandatului acestuia.

Rolul său este fundamental într-un stat democratic, deoarece asigură responsabilitatea politică a Guvernului în fața Parlamentului.

Procedura moțiunii de cenzură în Constituția României

Regulile privind inițierea și votarea moțiunii de cenzură sunt stabilite de Constituția României, în special la articolul 113, și sunt completate de regulamentele celor două Camere.

Etapă	Descriere	Condiții și detalii esențiale
1. Inițierea moțiunii de cenzură	Moțiunea este redactată și semnată de parlamentari pentru a fi depusă în Parlament.	Necesită semnătura a cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. După depunere, moțiunea este comunicată imediat Guvernului în aceeași zi.
2. Dezbaterea în Parlament	Moțiunea este analizată și discutată în plenul reunit al celor două Camere.	Are loc în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la minimum 3 zile după prezentare. Permite dezbateri între inițiatori și Guvern.
3. Votul și adoptarea	Parlamentarii votează dacă Guvernul își pierde sau nu mandatul.	Vot secret, prin bile. Pentru adoptare este necesară majoritatea absolută (jumătate plus unu din totalul parlamentarilor).

Efectele adoptării sau respingerii moțiunii de cenzură

Adoptarea unei moțiuni de cenzură are un efect politic major: Guvernul este demis. Cu toate acestea, Executivul nu își încetează imediat activitatea, ci rămâne în funcție cu atribuții limitate, gestionând doar afacerile curente până la formarea unui nou Guvern.

În cazul în care moțiunea nu obține numărul necesar de voturi, Guvernul rămâne în funcție, iar inițiatorii sunt limitați procedural. Parlamentarii care au semnat moțiunea nu mai pot iniția o altă moțiune în aceeași sesiune parlamentară, cu excepția situațiilor speciale în care Guvernul își angajează răspunderea.