Inflația crește din nou în România. Adrian Negrescu avertizează că 2027 ar putea aduce un nou val de scumpiri
SURSA FOTO: Dreamstime - Inflație
Inflația din România a crescut pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 6,9% în octombrie, față de 6,6% în septembrie, potrivit datelor prezentate de economistul și consultantul financiar Adrian Negrescu. Acesta avertizează că majorarea taxelor și a accizelor în 2027 ar putea declanșa o nouă spirală a scumpirilor. Creșterea prețurilor la carburanți, energie și chirii exercită deja presiuni asupra economiei. Economistul consideră că autoritățile trebuie să evite noi măsuri fiscale care ar putea reduce puterea de cumpărare a populației.
Adrian Negrescu: Inflația a ajuns la 6,9% în octombrie, iar carburanții și chiriile înregistrează cele mai mari scumpiri
Inflația din România a revenit pe o traiectorie ascendentă, iar economistul Adrian Negrescu atrage atenția că evoluția prețurilor din ultimele două luni indică persistența presiunilor inflaționiste, după scăderea înregistrată în perioada verii. Într-o analiză publicată pe pagina sa de socializare, consultantul financiar susține că reducerea anterioară a inflației a fost determinată în mare parte de un efect statistic, fără ca principalele cauze ale scumpirilor să fi dispărut.
Potrivit cifrelor prezentate de acesta, rata inflației a urcat de la 6,6% în septembrie la 6,9% în octombrie, în timp ce prețurile au crescut cu 0,82% în ultima lună.
Cele mai importante majorări sunt consemnate în sectoare care influențează direct cheltuielile gospodăriilor și costurile companiilor. Motorina s-a scumpit cu peste 43% față de aceeași perioadă a anului trecut, benzina cu aproape 33%, iar chiriile cu peste 38%. În același interval, serviciile au înregistrat o creștere generală a prețurilor de peste 11%.
Economistul explică faptul că scumpirea carburanților și a energiei se transmite în întreaga economie, prin majorarea costurilor de transport, producție și distribuție. În aceste condiții, Adrian Negrescu estimează că inflația ar putea ajunge la aproximativ 8% până la sfârșitul anului.
„Motoarele creșterii sunt carburanții, energia și chiriile, adică exact costurile care se transmit mai departe în prețul tuturor celorlalte produse. Când motorina se scumpește cu 43%, se scumpesc transportul, alimentele și serviciile. Riscul real este, așa cum am mai spus în repetate rânduri, ca inflația să urce spre 8% până la finalul anului”, avertizează Adrian Negrescu.
Taxele și accizele din 2027 ar putea accentua inflația. Economistul avertizează asupra unui dublu impact asupra carburanților
O nouă creștere a inflației în 2027 ar putea fi provocată de modificările fiscale programate pentru anul viitor, în special de indexarea accizelor și de expirarea reducerii temporare aplicate motorinei, consideră Adrian Negrescu. Economistul susține că menținerea taxelor la nivelul actual ar limita presiunile suplimentare asupra prețurilor.
Codul fiscal prevede indexarea anuală a accizelor în funcție de inflație, iar reducerea temporară a accizei la motorină urmează să expire la sfârșitul lunii ianuarie. În analiza sa, consultantul financiar avertizează că aceste două mecanisme ar putea determina noi majorări ale prețurilor carburanților în 2027.
„Astfel, de la începutul anului viitor, prețul carburanților poate primi un dublu impuls: indexarea accizelor și eliminarea reducerii”, explică economistul.
Un alt factor de risc identificat de Adrian Negrescu este deprecierea monedei naționale. Deficitul bugetar ridicat, instabilitatea politică și presiunile asupra ratingului de țară ar putea afecta evoluția cursului valutar.
Slăbirea leului în raport cu euro ar majora costurile importurilor, inclusiv ale energiei achiziționate din străinătate și ale carburanților. Aceste creșteri s-ar putea reflecta ulterior în prețurile produselor și serviciilor comercializate în România.
Economistul avertizează că suprapunerea majorărilor fiscale, a deprecierii leului și a scumpirii energiei ar putea genera trei șocuri economice care să se amplifice reciproc. În opinia sa, un asemenea scenariu ar putea fi, din anumite perspective, mai dificil decât amenințarea unei intervenții a Fondului Monetar Internațional, evocată de președintele Nicușor Dan.
Indexarea accizelor cu inflația poate alimenta un cerc vicios al scumpirilor
Mecanismul prin care accizele sunt actualizate anual în funcție de rata inflației riscă să amplifice tocmai fenomenul pe care autoritățile monetare încearcă să îl controleze, susține Adrian Negrescu. Economistul consideră că această practică fiscală poate avea efecte negative într-o economie în care inflația se apropie de 7%.
„Indexarea accizelor cu rata inflației pare, pe hârtie, o măsură tehnică și firească. Într-o economie cu inflație de aproape 7%, are însă un efect de seppuku: statul își face rău singur”, afirmă consultantul financiar.
Acesta explică faptul că majorarea accizelor determină scumpirea carburanților, ceea ce conduce la creșterea costurilor în numeroase sectoare economice. Prețurile mai mari contribuie ulterior la accentuarea inflației, care devine baza pentru o nouă indexare a accizelor în anul următor.
În acest fel, politica fiscală poate intra în contradicție cu măsurile Băncii Naționale a României, care utilizează dobânzile ridicate pentru a limita presiunile inflaționiste.
Adrian Negrescu susține că efecte similare pot apărea și în cazul altor taxe majorate, inclusiv TVA, impozitele pe proprietate și taxele locale. În opinia sa, companiile transferă o parte din aceste costuri suplimentare către consumatori, prin prețurile produselor și serviciilor.
Majorarea taxelor nu garantează încasări mai mari la bugetul de stat
Creșterea fiscalității poate avea rezultate diferite de cele anticipate de autorități, deoarece scumpirile excesive afectează consumul și pot favoriza extinderea evaziunii fiscale, avertizează economistul. În asemenea condiții, veniturile bugetare riscă să evolueze sub nivelul estimat inițial.
Adrian Negrescu invocă situația produselor accizabile, precum alcoolul, tutunul și băuturile cu zahăr, pentru care majorarea taxelor nu ar fi generat, potrivit evaluării sale, creșterile de venituri așteptate de stat.
„Statul câștigă pe termen scurt câteva miliarde, dar plătește pe termen lung prin inflație persistentă, dobânzi mai mari la datoria publică și o economie care încetinește. Este un câștig contabil și o pierdere economică”, susține Adrian Negrescu.
Economistul atrage astfel atenția asupra diferenței dintre efectul bugetar imediat al majorării taxelor și consecințele economice pe termen lung. Reducerea consumului, încetinirea activității economice și creșterea costurilor de finanțare a datoriei publice ar putea diminua beneficiile fiscale urmărite de Guvern.
Adrian Negrescu propune înghețarea taxelor în 2027 și reducerea cheltuielilor statului
Pentru a limita riscul unei noi accelerări a inflației, Adrian Negrescu recomandă menținerea taxelor și accizelor la nivelurile actuale pe parcursul anului 2027. În același timp, economistul consideră că reducerea deficitului bugetar trebuie realizată prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin introducerea unor obligații fiscale suplimentare pentru populație și companii.
„Soluția corectă pentru 2027, din punctul meu de vedere, este înghețarea taxelor, inclusiv a accizelor, la nivelul actual, iar reducerea deficitului să se facă din cheltuieli, nu din buzunarul consumatorilor”, afirmă consultantul financiar.
Acesta avertizează că fiecare punct procentual suplimentar al inflației poate conduce la majorarea dobânzilor, diminuarea salariilor reale și intensificarea presiunilor asupra cursului de schimb.
În analiza sa, economistul subliniază că o nouă accelerare a prețurilor ar afecta direct puterea de cumpărare a românilor și ar putea îngreuna procesul de consolidare fiscală.
„Dacă guvernul vrea cu adevărat ca inflația să scadă, primul pas este să nu o mai alimenteze el însuși. Altfel, 2027 riscă să devină al treilea an consecutiv în care românii pierd putere de cumpărare, iar consolidarea fiscală se poate transforma într-o spirală inflaționistă din care va fi tot mai greu de ieșit”, a scris Adrian Negrescu pe pagina sa de socializare.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.