Inflația a urcat la 10,85%. Adrian Codirlașu: „Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflație”

Rata anuală a inflației a crescut în luna mai la 10,85%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Economiștii avertizează că România continuă să se confrunte cu presiuni inflaționiste puternice, alimentate atât de dezechilibrele bugetare, cât și de scumpirea energiei, carburanților și deprecierea monedei naționale. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, și consultantul economic Adrian Negrescu susțin că deficitul bugetar și costurile ridicate la utilități reprezintă principalele cauze ale creșterii prețurilor.

Inflația a crescut din nou și rămâne peste 10%

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în aprilie.

Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,53%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar produsele alimentare cu 6,78%.

În acest context, economiștii avertizează că România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană.

Adrian Codirlașu: „Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflație”

Președintele CFA România consideră că principalul factor care alimentează inflația nu este reprezentat de evoluțiile recente ale piețelor energetice, ci de dezechilibrul bugetar acumulat în ultimii ani.

„Era de anticipat că inflația rămâne în două cifre, chiar a crescut puțin. Care sunt factorii care o generează? În primul rând, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflație, pentru că înseamnă, de fapt, tipărirea de bani. În momentul în care guvernul emite o obligațiune, practic tipărește bani, ceea ce generează inflație. Peste acest factor structural s-au adăugat prețurile la combustibil, în special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, și efectele deprecierii leului. Aceștia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de inflație”, a explicat Adrian Codirlașu.

Potrivit acestuia, soluția pentru reducerea inflației trebuie să vină din diminuarea deficitului bugetar și nu din introducerea unor noi taxe.

Economiștii avertizează că noile taxe se pot transforma în noi scumpiri

Adrian Codirlașu susține că orice majorare fiscală este transferată în cele din urmă către consumatori prin creșterea prețurilor.

„Orice taxă, indiferent cui îi este impusă, consumatorul sfârșește prin a o plăti. Prin urmare, o soluție ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dacă nu apar șocuri suplimentare, inflația ar trebui să atingă un vârf în perioada următoare, iar în a doua parte a anului să intre pe un trend de scădere. E posibil să coborâm sub 10% în august-septembrie, când dispare efectul majorării TVA”, a afirmat președintele CFA România.

Acesta a avertizat însă că există în continuare riscuri importante care pot afecta evoluția prețurilor.

„Rămân posibile atât șocuri interne, cât și externe”, consideră președintele CFA România.

Potrivit economistului, volatilitatea pieței petrolului și efectele războiului aflat în desfășurare la nivel internațional pot genera noi presiuni asupra inflației în perioada următoare.

Adrian Negrescu: „Inflația rămâne cea mai gravă boală prin care trece România”

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că inflația reprezintă în prezent principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o stare de stagnare.

„Datele de la Institutul Național de Statistică vin să confirme că inflația rămâne cea mai gravă boală prin care trece România, o boală cu multiple efecte negative în slăbirea economiei, în scăderea consumului, principalul motor al business-ului, și într-o stagnare economică care se simte din ce în ce mai pregnant. Altfel spus, inflația este principalul motiv pentru care ne aflăm în momentul de față în zona asta de stagflație, cu creștere economică aproape de zero și cu niște creșteri de prețuri care vin să deterioreze și mai mult climatul investițional din țara noastră”, a spus Negrescu.

Economistul atrage atenția că energia, gazele și carburanții au devenit principalele surse ale presiunilor inflaționiste.

Energia, gazele și carburanții, principalele motoare ale scumpirilor

Potrivit lui Adrian Negrescu, costurile ridicate ale utilităților și combustibililor afectează atât populația, cât și companiile.

„În aceste domenii asistăm la creșteri spectaculoase de prețuri, de peste 30% la carburanți, de peste 50% la energie și la o preconizată creștere a prețului la gaze, pe care încă nu o resimțim cu adevărat puternic, pentru că efectele în economie, odată cu liberalizarea pieței de gaze, se vor simți din perspectiva companiilor abia din luna iunie.”

Consultantul economic avertizează că menținerea acestor costuri ridicate riscă să afecteze competitivitatea economiei românești.

„Din punctul meu de vedere, toate acestea demonstrează într-adevăr că, dacă nu vom umbla la aceste condiții fundamentale ce țin de activitatea economică, din păcate vom rămâne prizonierii acestor creșteri de prețuri care, pe lângă scăderea puterii de cumpărare, pe lângă sărăcia în care se adâncește populația, generează, din punctul meu de vedere, o scădere semnificativă a competitivității economice”, susține consultantul economic.

Negrescu cere măsuri pentru reducerea taxelor și sprijinirea populației

În opinia economistului, viitorul guvern ar trebui să analizeze măsuri concrete pentru reducerea presiunilor inflaționiste și sprijinirea consumatorilor.

„Cred că este necesar ca noul guvern să vină cu lucruri concrete în această zonă a inflației, dincolo de expectativa legată de o temperare a trendului inflaționist din a doua parte a anului ca urmare a efectului de bază.”

Acesta consideră că trebuie analizată inclusiv posibilitatea reducerii TVA pentru produsele alimentare de bază, energie și gaze naturale.

Totodată, Adrian Negrescu susține că autoritățile trebuie să evite introducerea unor noi taxe și majorarea accizelor.

„Cred că prima și singura soluție aflată la îndemâna autorităților este să încerce să nu mai facă nimic din punct de vedere fiscal, adică să nu ne trezim din nou cu creșterea accizelor, să nu ne trezim cu noi taxe și cu noi piedici puse mediului de afaceri.”

Când ar putea începe să scadă inflația

În ciuda nivelului ridicat al inflației, consultantul economic estimează că a doua parte a anului ar putea aduce o temperare a creșterilor de prețuri.

„Vestea bună este că, din a doua parte a anului, probabil din luna septembrie, inflația se va tempera spre 6-7%, având în vedere, în primul rând, efectul de bază, chiar dacă nu fac autoritățile nimic spectaculos în materie.”

Potrivit acestuia, dacă tendința de scădere se va confirma, Banca Națională ar putea lua în calcul reducerea dobânzii-cheie spre finalul anului, pentru a sprijini relansarea economiei.