Pensiile ar putea crește în 2027, dar majorarea poate fi anulată de inflație. Radu Nechita: Se încadrează în definiția schemelor piramidale

Pensiile ar urma să fie majorate în 2027, însă Guvernul nu a stabilit încă procentul de indexare. Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează că inflația ar putea anula beneficiile creșterii și critică mecanismul de finanțare a sistemului public de pensii, pe care îl compară cu o schemă piramidală. Economistul explică și de unde ar putea proveni banii necesari pentru plata pensiilor.

Pensiile ar putea crește în 2027, însă inflația riscă să anuleze majorarea veniturilor, crede profesorul Radu Nechita

Profesorul de economie Radu Nechita se așteaptă ca pensiile să fie majorate anul viitor, însă atrage atenția că o creștere exprimată în lei nu înseamnă automat și o îmbunătățire a puterii de cumpărare. Potrivit acestuia, pensionarii ar putea primi mai mulți bani, dar aceștia ar putea valora mai puțin din cauza scumpirilor.

„Eu mă aștept să aibă loc o majorare a pensiilor, dar va fi o majorare nominală, adică în număr de unități monetare, sumele în lei primite de pensionari în 2027. Dar acești lei, deși vor fi mai mulți, vor fi mai puțin valoroși”, explică profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Economistul consideră că presiunea asupra Guvernului pentru majorarea pensiilor este foarte mare, dar nu crede că procentul acordat va reuși să compenseze integral efectele inflației. El a explicat pentru Adevărul că veniturile suplimentare nu vor aduce neapărat o capacitate mai mare de cumpărare.

„Altfel spus, pensiile mai mari nu vor reprezenta o putere de cumpărare sporită din cauza inflației care a crescut și ea, într-un ritm mai mare decât previziunile și promisiunile BNR. Nu cred că această probabilă creștere a pensiilor va fi mai mare decât deprecierea prin inflație a leului”, susține Radu Nechita.

În ceea ce privește procentul concret al indexării din 2027, profesorul spune că nu poate anticipa cu exactitate decizia autorităților. El ia însă în calcul posibilitatea ca majorarea să fie raportată la inflația estimată de Banca Națională a României, care ar putea fi mai mică decât cea înregistrată efectiv.

„Nu am cum să anticipez cu precizie cifrele, dar nu m-ar surprinde ca pensiile să fie mărite cu inflația estimată de BNR, dar care va fi mai mică decât inflația efectivă, constatată peste un an”, afirmă acesta.

Guvernul nu a stabilit procentul indexării, iar pensionarii ar putea primi între 100 și 400 de lei în plus

Deocamdată, Executivul nu a anunțat procentul cu care vor fi majorate pensiile în 2027. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat recent o valoare de 7,3%, precizând însă că aceasta nu trebuie interpretată drept o promisiune a Guvernului.

Aplicarea formulei legale de indexare ar putea conduce la o majorare de aproximativ 7,5%, în funcție de indicatorii statistici utilizați. Această valoare este însă orientativă și nu reprezintă o decizie oficială.

Pentru a ilustra efectele unei eventuale indexări, profesorul Radu Nechita a oferit exemple de calcul pentru majorări de 5% și 10%, aplicate unor pensii de 2.000, 3.000 și 4.000 de lei. La acestea se adaugă scenariul unei creșteri de 7,3%, procentul menționat de ministrul Muncii.

Astfel, pentru o pensie actuală de 2.000 de lei, o majorare de 5% ar însemna 100 de lei în plus în fiecare lună, iar venitul ar ajunge la 2.100 de lei. În cazul unei indexări de 7,3%, creșterea ar fi de 146 de lei, până la 2.146 de lei. Dacă majorarea ar fi de 10%, pensionarul ar primi 200 de lei suplimentar, iar pensia ar ajunge la 2.200 de lei.

Pentru o pensie de 3.000 de lei, diferențele ar fi următoarele:

• Majorare de 5%: 150 de lei în plus, pensie finală de 3.150 de lei;
• Majorare de 7,3%: 219 lei în plus, pensie finală de 3.219 lei;
• Majorare de 10%: 300 de lei în plus, pensie finală de 3.300 de lei.

În cazul pensionarilor care încasează în prezent 4.000 de lei, o indexare de 5% ar aduce 200 de lei suplimentar. La un procent de 7,3%, creșterea ar fi de 292 de lei, în timp ce o majorare de 10% ar însemna 400 de lei în plus.

Prin urmare, pensia ar putea ajunge la 4.200, 4.292 sau 4.400 de lei, în funcție de procentul decis de Guvern.

Aceste calcule arată doar creșterea nominală a veniturilor. Dacă prețurile produselor și serviciilor continuă să avanseze într-un ritm mai rapid decât pensiile, puterea de cumpărare a beneficiarilor poate scădea în continuare, chiar dacă sumele încasate lunar sunt mai mari.

Radu Nechita compară sistemul public de pensii cu o schemă piramidală și critică mecanismul de finanțare

Dincolo de problema indexării din 2027, profesorul Radu Nechita critică modul în care este organizat sistemul public de pensii din România.

Economistul susține că mecanismul de finanțare prin contribuțiile persoanelor active seamănă cu funcționarea unei scheme piramidale și afirmă că avertizează asupra acestei probleme de mai multe decenii.

„De un sfert de secol țin conferințe publice, acord interviuri, scriu articole despre faptul că sistemul public de pensii se încadrează în definiția de dicționar a schemelor piramidale care sunt interzise prin lege după escrocheriile din anii 1990 realizate pe scară mare în România cu neatenția, ca să nu spun cu sprijinul politicienilor, poliției și justiției care ar fi trebuit să le prevină și să le sancționeze rapid”, a precizat prof. Nechita.

Economistul își explică această comparație prin faptul că pensiile actualilor beneficiari sunt plătite, în principal, din contribuțiile celor care lucrează în prezent.

Spre deosebire de un sistem bazat pe economisire și investiții individuale, Pilonul 1 funcționează prin redistribuirea banilor colectați de la angajați către pensionari.

„Schema piramidală înseamnă promisiunea unor beneficii celor care sunt mai vechi în sistem și care sunt plătite nu prin câștiguri reale generate de investiții, de acumularea de capital, ci cu banii plătiți de membrii mai noi în sistem.

Este exact ceea ce se întâmplă cu sistemul public de pensii vechi, sistemul de pensii prin repartiție, așa-numitul Pilon 1”, subliniază acesta.

Profesorul consideră că mecanismul este pus sub presiune tot mai mare de evoluțiile demografice. Scăderea natalității, creșterea speranței de viață și intrarea mai târzie a tinerilor pe piața muncii afectează raportul dintre persoanele care contribuie la sistem și cele care primesc pensii.

În opinia sa, dezechilibrul nu este specific doar României, ci reprezintă o problemă pentru economiile dezvoltate, în care numărul beneficiarilor crește în raport cu cel al contribuabililor.

„Schemele piramidale numite sisteme de pensii sunt amenințate de colaps, nu doar la noi. Aceasta este cea mai mare amenințare economică și socio-demografică din țările dezvoltate.

Și este o problemă ignorată sau, în cel mai bun caz, minimizată de decidenți, de formatori de opinie, de electorat”, avertizează Radu Nechita.

Economistul amintește că, în 1990, România avea aproximativ trei salariați pentru fiecare pensionar. În prezent, raportul dintre contribuabili și beneficiari s-ar apropia, potrivit estimării sale, de unu la unu.

Deficitul sistemului de pensii pune presiune pe bugetul de stat și pe celelalte cheltuieli publice

Profesorul Radu Nechita avertizează că finanțarea pensiilor va deveni tot mai dificilă dacă nu sunt adoptate reforme structurale. În condițiile în care sistemul public înregistrează deja un deficit, o parte din necesarul de bani este acoperită de la bugetul de stat.

Economistul consideră că, în lipsa unor schimbări, autoritățile vor fi nevoite să majoreze presiunea fiscală asupra contribuabililor sau să redirecționeze fonduri care ar putea fi utilizate pentru alte domenii, precum investițiile, sănătatea și educația.

„De unde bani? Deja sistemul este în deficit, este ținut sub perfuzii de la bugetul de stat. Pensiile nu vor putea fi plătite decât prin impozite tot mai apăsătoare, prin deturnare de bani de la investiții, de la alte cheltuieli publice (sănătate sau învățământ, mai puțin probabil de la justiție, poliție, armată și multitudinea de servicii secrete)”, punctează el.

Printre soluțiile propuse de profesor se numără reducerea numărului de angajați din sectorul public, restructurarea sau privatizarea companiilor de stat care înregistrează pierderi și eliminarea mecanismelor prin care fondurile publice ajung la firme favorizate politic.

De asemenea, Radu Nechita susține necesitatea unei reforme fiscale bazate pe descentralizarea veniturilor și cheltuielilor publice. În acest context, el oferă exemplul Elveției, unde consideră că federalismul fiscal și concurența dintre autoritățile locale ar putea reprezenta un model și pentru alte state europene.

„Dacă federalismul fiscal și concurența fiscală funcționează în Elveția, ar putea funcționa și în alte țări europene în care statul a devenit atât de obez încât nu mai este capabil să-și îndeplinească bine nici măcar funcțiile zise regaliene”, afirmă Radu Nechita.

Economistul cere o decizie rapidă privind pensiile și avertizează asupra riscului unor noi pierderi pentru pensionari

În ceea ce privește calendarul deciziei privind majorarea pensiilor, profesorul consideră că Guvernul ar trebui să clarifice cât mai repede procentul indexării. El susține că prelungirea incertitudinii poate afecta inclusiv planurile de investiții și evoluția economiei.

Radu Nechita atrage atenția că hotărârile privind pensiile trebuie luate ținând cont de posibilitățile economice reale și că amânarea deciziilor poate avea efecte negative asupra întregii societăți.

„Orice decizie trebuie luată cât mai repede, pentru eliminarea incertitudinii. Orice amânare întreține incertitudinea, mărește probabilitatea unei crize, amână sau conduce la anularea unor proiecte de investiții, deci la sărăcirea acestui popor”, spune el.

Totodată, economistul avertizează că presiunile financiare asupra sistemului public de pensii ar putea afecta atât veniturile actualilor pensionari, cât și drepturile persoanelor care urmează să iasă la pensie în anii următori. Printre riscurile enumerate se numără indexările mai mici, inflația ridicată și înăsprirea condițiilor de pensionare.

„Există mereu riscul să fie păcăliți pensionarii de acum și pensionarii viitori, din care fac parte. Păcăleala va avea loc prin indexări mai mici, prin inflație mai mare, prin condiții mai restrictive de pensionare”, susține Radu Nechita.