Ghid fiscal 2026 ECE: creșteri de taxe, implementarea Pilonului II și extinderea facturării electronice în Europa Centrală și de Est

Forvis Mazars a publicat cea de-a 14-a ediție a Ghidului Fiscal pentru Europa Centrală și de Est (ECE), care acoperă în prezent 25 de jurisdicții: 22 de țări europene, alături de Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan. Documentul compară regimurile fiscale din perspectiva investitorilor și evidențiază principalele tendințe care modelează în prezent mediul fiscal din regiune.

Forvis Mazars: Ghidul Fiscal 2026 evidențiază tendințele fiscale din Europa Centrală și de Est

Ediția din 2026 este definită de trei teme majore convergente. În mai multe țări, cotele impozitului pe venit și ale TVA au crescut, marcând o schimbare față de perioada anterioară de stabilitate fiscală relativă.

În același timp, conformarea cu regulile Pilonului II trece din faza legislativă în implementare practică, pe măsură ce se apropie primele termene de raportare.

Totodată, facturarea electronică obligatorie a devenit o cerință standard de conformare fiscală în cele mai mari economii din regiune.

Taxarea muncii în Europa Centrală și de Est 2026: diferențe mari între impozite, contribuții sociale și povara fiscală

În 2026, impozitarea veniturilor persoanelor fizice a evoluat diferit în regiune. Lituania și Slovacia au adoptat sisteme mai progresive, majorând cotele maxime la niveluri de 30–35%, în timp ce România a crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. În contrast, Grecia a redus majoritatea cotelor cu aproximativ două puncte procentuale.

Contribuțiile sociale ale angajatorilor variază semnificativ între state. Deși media regională este de circa 17% din salariul brut, nivelurile efective diferă de la sub 5% în Lituania, Kosovo și România până la peste 30% în Estonia, Slovacia și Cehia.

În ansamblu, povara fiscală totală asupra muncii diferă considerabil în regiune: de la aproximativ 13% în Kosovo până la aproape 50% în Germania, cu o medie de aproximativ 37%, ușor peste nivelul OCDE.

Două tendințe principale se conturează. În statele cu sisteme progresive, precum Austria și Albania, sarcina fiscală crește semnificativ odată cu veniturile mai mari, în timp ce în țările cu impozit unic, precum Ungaria, Bulgaria, România și Ucraina, diferențele de taxare între venituri sunt reduse.

Dr. Daniel H. Nagy, Partner, Forvis Mazars în Ungaria, a sintetizat principalele tendințe: „Ediția din 2026 a ghidului nostru fiscal reflectă o regiune aflată în continuă schimbare: TVA este în creștere, sistemele de impozitare a veniturilor persoanelor fizice evoluează în direcții diferite, iar Pilonul II a devenit o realitate operațională. Pentru companiile multinaționale din Europa Centrală și de Est, cotele nominale reflectă doar parțial realitatea – povara fiscală efectivă și predictibilitatea fiscală sunt la fel de importante. Regiunea rămâne competitivă, însă ritmul schimbărilor se accelerează.”

Nivelul salariilor: creșteri nominale, diferențe reale de putere de cumpărare

Salariile minime brute au crescut în toate statele din regiune. Cea mai mare majorare a fost în Muntenegru, unde salariul minim a urcat cu aproximativ o treime, până la 670 de euro. Slovacia, Cehia și Albania au raportat, de asemenea, creșteri de două cifre în monedă locală.

Germania și Austria rămân în fruntea clasamentului regional, cu salarii minime de aproximativ 2.400 de euro, în timp ce media din sectorul privat în Europa Centrală și de Est se situează în jurul valorii de 1.700 de euro.

Ajustarea în funcție de paritatea puterii de cumpărare schimbă semnificativ ierarhiile: salariile nominale ridicate din Estonia sunt diminuate de costurile mari ale vieții, Grecia coboară sub mai multe state cu venituri nominale mai mici, în timp ce Muntenegru, Polonia, Croația și România au o poziție mai bună în termeni reali decât sugerează cifrele brute.

TVA: cea mai amplă creștere simultană din ultimii ani

Regulile de TVA sunt în mare parte armonizate în Uniunea Europeană, însă cotele variază semnificativ între țări, iar 2026 aduce o serie de majorări simultane. Tendința generală este de creștere a cotelor standard și de restrângere a cotelor reduse.

România a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21% începând cu august 2025, unificând totodată cotele reduse de 5% și 9% într-o singură cotă de 11%. Estonia a crescut cota standard de la 22% la 24% în iulie 2025, nivel care se menține pe parcursul lui 2026.

Cea mai mare majorare procentuală a fost în Kazahstan, unde TVA-ul a crescut de la 12% la 16% în ianuarie 2026. La polul opus, Ungaria păstrează cea mai ridicată cotă standard din Uniunea Europeană, de 27%, semnificativ peste media regională de aproximativ 20%.

În paralel, cotele reduse continuă să fie restrânse. Lituania a eliminat cota redusă generală de 9% și a mutat mai multe servicii la cota standard de 21%, introducând totodată o cotă de 12% pentru cazare și servicii culturale. Slovacia a eliminat cota redusă de 19% pentru anumite produse alimentare, acestea fiind taxate acum la 23%.

De asemenea, mai multe state au ajustat pragurile de înregistrare pentru TVA: România la 80.000 de euro, Moldova la aproximativ 75.800 de euro și Polonia la circa 56.500 de euro.

„În regiunea Europei Centrale și de Est, TVA-ul este utilizat tot mai mult ca instrument de echilibrare fiscală, guvernele extinzând bazele de impozitare și reducând numărul cotelor reduse. Majorarea cotei standard de TVA în România de la 19% la 21%, împreună cu consolidarea cotelor reduse într-o singură cotă de 11%, reflectă o tendință regională mai amplă de simplificare și de creștere a nivelului taxării indirecte. Pentru companii, acest lucru se traduce printr-o presiune mai mare asupra strategiilor de preț, a gestionării fluxurilor de numerar și a proceselor de conformare în materie de TVA, într-un mediu deja sensibil la inflație.”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

Impozitul pe profit: cote stabile, dar complexitate fiscală în creștere

Cotele de impozitare a profitului în regiune rămân în general stabile, situându-se în jurul nivelului de 20%. Ungaria se diferențiază printr-o cotă de 9%, cea mai scăzută din Uniunea Europeană, deși taxele suplimentare aplicate în anumite sectoare pot majora semnificativ povara fiscală efectivă.

Deși nivelurile de impozitare se modifică rar, structurile fiscale devin tot mai complexe. Lituania a crescut ușor cota de impozit pe profit de la 16% la 17%, în timp ce Germania planifică o reducere graduală, de la 15% la 10%, până la începutul anilor 2030. În același timp, Letonia a introdus un model diferit de taxare, aplicând o cotă de 15% pe profiturile distribuite, completată de impozitarea dividendelor.

Stimulente fiscale: accent tot mai mare pe investiții și inovare

Stimulentele fiscale devin un element tot mai important în determinarea sarcinii fiscale reale. Cehia și-a extins sprijinul pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D), iar România a introdus un nou credit fiscal rambursabil.

Aceste măsuri reflectă o tendință regională mai largă de orientare a politicilor fiscale către stimularea investițiilor, inovării și creșterii economice.

„Introducerea în România a unui credit fiscal rambursabil de 10% pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, alături de supradeducerea existentă de 50% pentru activitățile de R&D, reflectă o schimbare regională mai amplă către politici fiscale orientate spre investiții. Pe măsură ce statele concurează pentru atragerea inovării și a activităților cu valoare adăugată ridicată, companiile privesc dincolo de cotele nominale ale impozitului pe profit și acordă o atenție tot mai mare modului în care schemele locale de stimulente reduc costul real al investițiilor.”, a declarat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

Pilonul II: de la legislație la realitatea primelor raportări

Implementarea Pilonului II reprezintă cea mai importantă evoluție în domeniul fiscalității internaționale în anul 2026. Directiva UE 2022/2523 a fost implementată în 14 dintre cele 25 de jurisdicții analizate în ghid. Contribuabilii vizați trebuie, în general, să depună declarațiile privind impozitul suplimentar aferente anului fiscal 2024 până la 30 iunie 2026 (Cehia a obținut o prelungire până în octombrie). România și Slovacia au transpus, de asemenea, Directiva DAC9 privind schimbul de informații. Diferența dintre jurisdicțiile care dispun deja de cadre operaționale și cele care continuă să amâne implementarea devine tot mai relevantă din punct de vedere comercial.

„2026 marchează momentul în care Pilonul II trece de la un exercițiu legislativ la o provocare reală de conformare și raportare pentru grupurile multinaționale. Odată cu apropierea termenelor pentru depunerea primelor formulare GIR și a declarațiilor privind impozitul suplimentar în mare parte din regiunea Europei Centrale și de Est, companiile se concentrează nu doar asupra ratelor efective de impozitare, ci tot mai mult asupra gradului de pregătire operațională în materie de date, raportare și guvernanță. Pe măsură ce tot mai multe jurisdicții implementează atât cerințele Pilonului II, cât și pe cele ale DAC9, nivelul de impozitare efectivă al entităților grupurilor medii și mari care activează în regiune va fi de minim 15%.”, a declarat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

Prețurile de transfer și conformarea fiscală digitală: tendințe convergente

Regulile privind prețurile de transfer acoperă în prezent aproape toate statele din regiune, mai multe dintre acestea consolidându-și cadrul de reglementare în 2026. Letonia a introdus raportarea obligatorie pentru tranzacțiile transfrontaliere de mare valoare, Moldova și-a aliniat regulile la standardele OCDE, iar Polonia a extins transparența prin introducerea raportării publice de tip country-by-country pentru grupurile multinaționale de mari dimensiuni. În același timp, tot mai multe state simplifică procesele de conformare prin acceptarea unei marje standard pentru serviciile intra-grup de valoare redusă.

De asemena, conformarea fiscală digitală se accelerează. Facturarea electronică devine o practică standard: Croația a introdus facturarea electronică în timp real pentru toate companiile înregistrate în scopuri de TVA în 2026, Polonia a implementat facturarea electronică obligatorie în etape pe parcursul anului 2026, iar România a extins raportarea SAF-T la toți contribuabilii. Slovacia și Slovenia urmează să introducă noi cerințe în anii următori.