Importurile din China pun presiune pe Europa. UE caută soluții de urgență după pierderile masive din industrie

Uniunea Europeană se confruntă cu un nou val de presiune economică generat de importurile masive din China, într-un fenomen descris de analiști drept „șocul chinezesc” 2.0. Reprezentanții mediului de afaceri și experții avertizează că industriile europene sunt afectate tot mai puternic de afluxul de componente și produse chinezești ieftine, iar efectele se văd deja în pierderi de locuri de muncă și în creșterea dependenței economice de Beijing.

China, tot mai dominantă în industriile europene. Potrivit unei analize publicate de The Guardian, doar Germania a pierdut aproximativ 250.000 de locuri de muncă industriale din 2019 până în prezent. Cele mai afectate sectoare sunt industria auto, producția de mașini și echipamente, dar și industria chimică și cea a materialelor.

China devine tot mai dominantă în industriile europene

Analiștii compară situația actuală cu „șocul chinezesc” care a afectat Statele Unite în urmă cu aproximativ 25 de ani, după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului. La acel moment, creșterea rapidă a importurilor chinezești a dus la închiderea unor industrii locale și la pierderea a până la 2,5 milioane de locuri de muncă.

De această dată, problema pentru Europa nu ar fi reprezentată doar de produsele finite, precum vehiculele electrice, ci mai ales de volumul uriaș de componente importate din China. Jens Eskelund, președintele Camerei Europene de Comerț de la Beijing, avertizează că Uniunea Europeană devine tot mai dependentă de industria chineză.

Pe fondul acestei situații, Uniunea Europeană ia în calcul măsuri pentru limitarea dependenței de furnizorii chinezi. Un raport citat de Financial Times arată că Bruxellesul analizează posibilitatea obligării companiilor europene să cumpere componente critice de la minimum trei furnizori diferiți.

„Când oamenii se gândesc la importurile din China, se gândesc la produse finite, cum ar fi vehiculele electrice, dar nu acolo e problema. Problema e volumul imens de componente importate din China. Dacă e ceva de spus, e că Europa devine tot mai dependentă de China”, a declarat Jens Eskelund, președintele Camerei Europene de Comerț de la Beijing și un observator experimentat al Chinei.

Comisarii europeni urmează să se reunească pe 29 mai pentru discuții de urgență

Comisarii europeni urmează să se reunească pe 29 mai pentru discuții de urgență privind măsurile care ar putea fi adoptate. Oliver Richtberg, directorul pentru comerț exterior al VDMA, organizația europeană a industriei de mașini și echipamente, a apreciat implicarea Bruxellesului, însă a criticat lipsa de reacție a Berlinului.

Unul dintre motivele pentru care produsele chinezești sunt atât de competitive îl reprezintă subvențiile de stat oferite companiilor din China. În plus, economistul german Jürgen Matthes estimează că yuanul ar putea fi subevaluat cu până la 40% față de euro, ceea ce face producția europeană mult mai puțin competitivă.

Reprezentanții industriei susțin că mulți directori de achiziții aleg variantele chinezești deoarece acestea oferă produse la 95% din calitatea celor europene, dar la prețuri cu 30-50% mai mici. Potrivit lui Richtberg, acest fenomen pune o presiune uriașă pe industria europeană și contribuie la pierderea cotei de piață.

În Germania, doar industria de mașini și echipamente a pierdut 22.000 de locuri de muncă în ultimul an. Totodată, între 2024 și 2025, industria auto germană a pierdut aproximativ 51.000 de locuri de muncă.

„Dacă te gândești ce produse să fabrici și vezi un furnizor din China care face ceva la 95% din calitatea produsului european, dar cu 30-50% mai ieftin, e o alegere rațională, aș zice. Asta ne afectează și pe noi. Nu mai putem accepta situația asta, pentru că e pur și simplu incorectă.

Dependența de China ne afectează și ar trebui să ne îngrijoreze. Pierdem cotă de piață, industria noastră e sub presiune semnificativă. Doar în Germania, am pierdut 22.000 de locuri de muncă în industria de mașini și echipamente în ultimul an”, a spus Oliver Richtberg.

Datele analizate de platforma Soapbox indică o dependență tot mai mare a Europei de materiile și componentele chinezești

Datele analizate de platforma Soapbox, care monitorizează comerțul cu China în colaborare cu Mercator Institute for China Studies, indică o dependență tot mai mare a Europei de materiile și componentele chinezești.

În cazul aminoacizilor utilizați în industria alimentară și farmaceutică, 52% din importurile UE ca valoare provin din China, însă ca volum procentul ajunge la 88%. Situația este și mai accentuată în cazul poliolilor utilizați în producția de materiale plastice, cosmetice, vopsele și antigel, unde aproximativ 96% din importurile europene provin din China.

Autorii analizei avertizează că prețurile foarte mici ale importurilor chinezești fac producția europeană tot mai nerentabilă și riscă să transforme Uniunea Europeană într-un spațiu dependent de furnizorii care i-au înlocuit propriile industrii.

Excedentul comercial al Chinei în raport cu Uniunea Europeană continuă să crească rapid. În Germania, excedentul Chinei s-a dublat între 2024 și 2025, de la 12 miliarde la 25 de miliarde de dolari. Importurile chineze către Germania au ajuns la 118 miliarde de dolari, în timp ce exporturile germane către China au scăzut la 93 de miliarde de dolari.

Andrew Small, directorul programului pentru Asia al European Council on Foreign Relations și fost consilier pentru China în cadrul Comisiei Europene, consideră că măsurile actuale ale UE sunt insuficiente pentru amploarea importurilor chinezești. El afirmă că inclusiv tarifele de până la 35% impuse vehiculelor electrice chinezești în 2024 au fost practic anulate de evoluția cursului de schimb valutar.

„Toată dinamica șocului chinezesc se menține – instrumentele folosite până acum de UE nu sunt pe măsura nivelului importurilor”, susține Andrew Small.

Uniunea Europeană pregătește două inițiative legislative importante

Uniunea Europeană pregătește două inițiative legislative importante: Legea de Accelerare Industrială, cunoscută și ca legea „made in EU”, și o actualizare a Legii securității cibernetice din 2019, care ar permite companiilor europene să renunțe la achizițiile din China invocând motive de securitate.

Totuși, aceste măsuri nu ar urma să intre în vigoare înainte de 2027, ceea ce crește presiunea asupra Bruxellesului pentru identificarea unor soluții rapide.

Experții avertizează că dezindustrializarea accelerată ar putea deveni nu doar o problemă economică, ci și una de securitate pentru state precum Germania. Jens Eskelund susține că Germania pierde deja între 10.000 și 15.000 de locuri de muncă pe lună și avertizează că fenomenul ar putea avea consecințe majore pe termen lung.

În același timp, analiștii cred că Beijingul are un avantaj strategic important, deoarece nu trebuie să blocheze complet măsurile europene, ci doar să încetinească procesul decizional suficient pentru a-și menține exporturile la nivel ridicat.

Producătorii auto chinezi profită tot mai mult de capacitățile neutilizate ale fabricilor europene

Producătorii auto chinezi profită tot mai mult de capacitățile neutilizate ale fabricilor europene, încheind parteneriate cu mari grupuri din industrie, într-un moment în care constructorii europeni își deschid liniile de producție pentru rivalii din China, potrivit informațiilor publicate de The Telegraph.

Temerile privind invazia mașinilor electrice chinezești ieftine pe piața europeană au dominat ani la rând discursul politic și economic din Europa, iar Bruxelles și Beijing au fost aproape de un conflict comercial major anul trecut din cauza vehiculelor electrice. Între timp, contextul s-a schimbat radical, pe fondul dificultăților producătorilor europeni de a menține fabricile la capacitate maximă.

Tot mai multe companii europene aleg acum să colaboreze cu firme chineze, oferindu-le acces la linii de producție parțial neutilizate. Consultantul din industria auto Simon Vessey consideră că acest proces reprezintă începutul transferului unei părți importante din baza industrială auto europeană către companiile chineze.

Mai mulți producători chinezi, printre care BYD, Geely, Dongfeng, Chery și Leapmotor, folosesc aceste parteneriate pentru a obține statutul de producători locali în Europa. Astfel, ei pot evita tarifele impuse de Uniunea Europeană și pot beneficia de avantajele etichetei „Made in Europe”.

„Acesta este, în mod efectiv, începutul transferului de proprietate al unei părți semnificative din baza de producție auto a Europei către chinezi”, spune Simon Vessey, consultant în industria auto.

Grupul Stellantis a început deja să colaboreze cu producători chinezi

Grupul Stellantis, care deține mărci precum Peugeot, Fiat sau Vauxhall, dispune de capacități importante nefolosite și a început deja să colaboreze cu producători chinezi. Fabrica din Rennes, Franța, va produce modele Voyah printr-un joint venture cu Dongfeng, iar alte două uzine din Spania vor construi vehicule Leapmotor.

Și alte grupuri auto europene explorează variante similare. Nissan a vândut o fabrică din Spania către Chery și analizează posibilitatea partajării uzinei din Sunderland. Ford ia în calcul cedarea unei părți dintr-o fabrică spaniolă către Geely.

În Germania, presa a relatat că Volkswagen a analizat posibilitatea de a împărți liniile de producție cu companii chineze precum SAIC și Xpeng, în condițiile în care grupul are un surplus estimat la aproximativ 500.000 de unități de producție în Europa. Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, a declarat însă că în prezent nu există negocieri active cu producători chinezi.

Totuși, executivii Xpeng au confirmat că au existat discuții cu Volkswagen și alte companii privind utilizarea unor locații de producție din Europa.

BYD construiește deja o fabrică în Ungaria

BYD, cel mai mare producător auto chinez, construiește deja o fabrică în Ungaria, însă continuă să caute fabrici disponibile în Europa pentru a valorifica infrastructura existentă.

Analiștii spun că situația este avantajoasă pe termen scurt pentru ambele părți. Constructorii europeni se confruntă cu costuri fixe foarte mari și cu uzine care funcționează mult sub capacitate, ceea ce îi obligă să găsească rapid soluții pentru a evita închiderile și pierderea locurilor de muncă.

Potrivit lui Simon Vessey, producătorii europeni au în esență doar două opțiuni: fie redirecționează producția către industria militară, fie găsesc alte companii dispuse să utilizeze fabricile existente, iar producătorii chinezi sunt practic singurii interesați.

Matthias Schmidt, fondatorul Schmidt Automotive Research, consideră că acordurile de acest tip pot îmbunătăți situația financiară a grupurilor europene, însă rămâne neclar cât din profit va rămâne efectiv în Europa și cât va merge către partenerii chinezi.

Specialiștii avertizează însă că avantajele strategice pentru China sunt mult mai importante pe termen lung. Producătorii chinezi obțin acces reglementat la piața europeană, folosesc infrastructura industrială deja construită, beneficiază de rețelele de aprovizionare existente și câștigă legitimitate prin producția locală europeană.

Sander Tordoir, de la Centre for European Reform, susține că aceste parteneriate pot funcționa în avantajul Europei doar dacă Uniunea Europeană impune condiții clare privind angajarea muncitorilor și inginerilor europeni și transferul de tehnologie către industria locală.

UE a introdus reguli care condiționează accesul la sprijin financiar de utilizarea unui conținut european ridicat în producție

Uniunea Europeană a introdus deja reguli care condiționează accesul la sprijin financiar de utilizarea unui conținut european ridicat în producție. Totuși, analiștii spun că aceste reguli au avut și un efect secundar neașteptat: au accelerat interesul companiilor chineze pentru producția locală în Europa.

Pe termen lung, industria auto europeană s-ar putea transforma radical. Constructorii tradiționali ar putea păstra controlul asupra brandurilor și marketingului, în timp ce producția efectivă ar urma să fie realizată în parteneriate cu firme chineze.

Interesul Chinei pentru industria auto europeană merge chiar mai departe. Vicepreședintele BYD, Stella Li, a declarat recent că firma analizează orice fabrică disponibilă în Europa și că inclusiv brandul Maserati este considerat extrem de interesant pentru compania chineză.