Cât petrol cumpără România din Kazahstan. Producția internă se prăbușește

România continuă să depindă în mare măsură de petrolul importat pentru alimentarea rafinăriilor și acoperirea consumului intern de carburanți. Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că aproape 77% din resursele de țiței ale țării provin din import, însă primele luni ale anului 2026 au adus o scădere semnificativă a cantităților cumpărate din exterior. În același timp, producția internă de petrol își continuă trendul descendent, ceea ce menține dependența României de furnizorii externi, în special de Kazahstan.

Importurile de petrol au scăzut în primele luni din 2026

Potrivit datelor statistice, România a importat în primele două luni ale anului 2026 aproximativ 1,25 milioane de tone de petrol, cu 17,8% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când cantitatea importată depășea 1,52 milioane de tone.

Declinul s-a accentuat pe parcursul întregului prim trimestru. În perioada ianuarie-martie 2026, importurile au coborât la 1,57 milioane tone echivalent petrol (tep), înregistrând o reducere de 30,6% comparativ cu intervalul similar din 2025.

Scăderea este asociată contextului internațional marcat de volatilitatea piețelor energetice și de dificultățile apărute pe unele rute de aprovizionare, într-o perioadă în care tensiunile geopolitice continuă să influențeze comerțul global cu energie.

Factura pentru importurile de țiței s-a redus cu peste o treime

Deși România a cumpărat cantități mai mici de petrol, reducerea costurilor a fost și mai accentuată datorită scăderii prețurilor internaționale.

Astfel, valoarea totală a importurilor realizate în lunile ianuarie și februarie 2026 a fost de 546,7 milioane de euro, comparativ cu 841,1 milioane de euro în perioada similară din 2025. Rezultă o diminuare de aproximativ 35%.

Prețul mediu plătit pentru petrolul importat a coborât de la aproximativ 0,55 euro pe kilogram în 2025 la circa 0,43 euro pe kilogram la începutul acestui an.

Această evoluție a compensat parțial impactul reducerii cantităților importate și a diminuat presiunea asupra costurilor de aprovizionare ale companiilor din sectorul energetic.

Kazahstanul își păstrează poziția de principal furnizor de petrol al României

Structura importurilor arată că Kazahstanul continuă să fie principalul partener al României în domeniul aprovizionării cu țiței.

În primele luni din 2026, aproximativ 63% din petrolul importat a provenit din această țară, față de 65% în anul precedent. Azerbaidjanul ocupă poziția a doua, cu o cotă de piață de 16%, în scădere de la 19%.

Pe lista furnizorilor importanți apar și Norvegia, cu 8%, respectiv Libia, cu aproximativ 6% din totalul importurilor.

În schimb, Guyana, care deținea anul trecut aproximativ 11% din piață, nu mai apare printre principalii furnizori în statisticile aferente începutului de an. Totodată, apar noi surse de aprovizionare, precum Côte d’Ivoire.

Datele confirmă că România își menține o dependență puternică de câțiva furnizori externi, în special din zona Mării Caspice.

Producția internă continuă să se reducă de la an la an

În timp ce importurile reprezintă aproape 77% din resursele totale de petrol, producția internă acoperă doar aproximativ 23% din necesar.

Primele două luni din 2026 au adus o producție internă de 379.700 tone echivalent petrol, în scădere cu 8,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru întregul prim trimestru, extracția internă a fost de 579.400 tone echivalent petrol, cu 8,3% sub nivelul din primele trei luni ale anului 2025.

Tendința reflectă procesul de maturizare și epuizare naturală a zăcămintelor exploatate de decenii în România.

Două mari rafinării procesează cea mai mare parte a petrolului consumat în România

În prezent, cea mai mare parte a petrolului utilizat în România este procesată de două grupuri petroliere importante.

Rafinăria Petromidia Năvodari, operată de KMG International, este cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Capacitatea de procesare depășește 5 milioane de tone anual, iar anul trecut rafinăria a prelucrat aproximativ 5,37 milioane de tone de țiței importat.

Alimentarea se realizează prin terminalul offshore Midia Marine Terminal, amplasat în largul Mării Negre, care permite descărcarea rapidă a navelor de mare capacitate.

În același grup funcționează și rafinăria Vega Ploiești, specializată în producția de solvenți, bitumuri speciale și alte produse petroliere.

Cel de-al doilea mare centru de procesare este Petrobrazi, operat de OMV Petrom. Cu o capacitate anuală de aproximativ 4,5 milioane de tone, rafinăria asigură circa o treime din necesarul național de carburanți și procesează întreaga producție internă de țiței.

În ultimii ani, OMV Petrom a investit peste două miliarde de euro în modernizarea instalațiilor de la Petrobrazi.

Capacitățile istorice de rafinare s-au redus semnificativ

Peisajul industriei petroliere românești s-a schimbat radical în ultimii ani.

Rafinăria Arpechim Pitești a fost închisă definitiv încă din 2011, după ce funcționa exclusiv pe baza petrolului importat și nu beneficia de acces direct la transport maritim.

Mai recent, rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de grupul rus Lukoil prin divizia sa de trading Litasco, și-a întrerupt activitatea în octombrie anul trecut, în contextul aplicării sancțiunilor internaționale.

În aceste condiții, procesarea petrolului în România este concentrată în principal la Petromidia și Petrobrazi, cele două unități care asigură cea mai mare parte a producției interne de carburanți și produse petroliere.