Piața petrolului intră într-o nouă fază critică. Cererea globală și stocurile mondiale se prăbușesc în 2026

Piața petrolului traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu și al blocajelor persistente din Strâmtoarea Ormuz. Datele pentru 2026 indică o scădere accentuată a cererii globale de petrol, reducerea producției și diminuarea rapidă a stocurilor mondiale. În paralel, volatilitatea extremă a prețurilor și perturbările comerciale majore amplifică presiunea asupra economiei globale și asupra industriei energetice.

Piața petrolului pierde peste 1,3 milioane de barili pe zi din cererea estimată înaintea războiului

Piața petrolului este afectată simultan de reducerea consumului global și de diminuarea capacităților de aprovizionare, pe măsură ce efectele conflictului din Orientul Mijlociu se extind asupra întregului lanț energetic mondial.

Potrivit estimărilor pentru 2026, cererea mondială de petrol ar urma să se contracte cu 420.000 de barili pe zi comparativ cu anul anterior, până la un nivel de 104 milioane de barili pe zi. Nivelul este cu aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi sub prognozele formulate înainte de izbucnirea conflictului.

Cea mai severă scădere este anticipată în trimestrul al doilea din 2026, când consumul global ar urma să fie mai mic cu 2,45 milioane de barili pe zi, susțin cei de la AEI. Statele din OCDE contribuie cu aproximativ 930.000 de barili pe zi la acest declin, în timp ce țările din afara OCDE însumează o reducere de aproximativ 1,5 milioane de barili zilnic.

Sectoarele petrochimic și aviatic sunt cele mai afectate în această etapă a crizei. Creșterea costurilor energetice, încetinirea economiei globale și măsurile de reducere a consumului încep să afecteze din ce în ce mai puternic cererea pentru carburanți și produse petroliere.

Blocajele din Strâmtoarea Ormuz reduc drastic oferta globală de petrol cu până la 95,1 milioane de barili zilnic

Restricțiile persistente asupra traficului petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz au provocat un șoc major pe piața petrolului, cu efecte directe asupra producției și exporturilor din statele Golfului.

Oferta globală de petrol a scăzut cu încă 1,8 milioane de barili pe zi în aprilie, până la 95,1 milioane de barili zilnic. Astfel, pierderile totale acumulate din februarie au ajuns la 12,8 milioane de barili pe zi.

Producția statelor din Golf afectate de închiderea strâmtorii este cu aproximativ 14,4 milioane de barili pe zi sub nivelurile anterioare conflictului. În aceste condiții, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au început să redirecționeze o parte a exporturilor către terminale aflate în afara zonei afectate.

La mai mult de zece săptămâni de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, pierderile de aprovizionare au depășit deja pragul de un miliard de barili. Cu toate acestea, impactul imediat asupra echilibrului dintre cerere și ofertă este parțial atenuat de faptul că piața petrolului se afla deja într-o situație de surplus înaintea crizei.

În paralel, producătorii din afara Orientului Mijlociu au accelerat livrările către piețele afectate. Exporturile de țiței din Bazinul Atlantic au crescut cu 3,5 milioane de barili pe zi din februarie, cu majorări importante venite din Statele Unite, Brazilia, Canada, Kazahstan și Venezuela.

Exporturile Rusiei au crescut, de asemenea, după reducerea consumului intern provocată de atacurile repetate asupra rafinăriilor. În plus, Statele Unite au decis temporar să relaxeze sancțiunile aplicate petrolului rusesc transportat pe apă.

Rafinăriile reduc producția, iar importurile asiatice de țiței se prăbușesc cu 4,5 milioane de barili pe zi

Criza energetică generată de conflict a început să afecteze puternic activitatea rafinăriilor și fluxurile comerciale internaționale de petrol.

Producția de țiței procesată în rafinării este estimată să scadă cu 4,5 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea din 2026, până la 78,7 milioane de barili zilnic. Pentru întregul an 2026, reducerea estimată este de 1,6 milioane de barili pe zi.

Operatorii din industrie se confruntă cu daune asupra infrastructurii, restricții la export și acces limitat la materia primă. În același timp, marjele de rafinare rămân la niveluri istorice, susținute de creșterea accentuată a prețurilor pentru distilate medii.

Piața petrolului resimte puternic și reducerea importurilor asiatice. Potrivit datelor Kpler, importurile maritime de țiței ale Chinei au scăzut cu 3,6 milioane de barili pe zi între februarie și aprilie.

Reduceri importante au fost înregistrate și în Japonia, unde importurile au coborât cu 1,9 milioane de barili pe zi, în Coreea de Sud, cu un milion de barili pe zi, și în India, cu aproximativ 760.000 de barili zilnic.

În acest context, rafinăriile încearcă să adapteze fluxurile comerciale și să identifice noi surse de aprovizionare pentru a compensa pierderile provenite din statele Golfului.

Stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record. Stocurile globale observate au scăzut cu 129 milioane de barili în martie

Scăderea rapidă a stocurilor globale reprezintă unul dintre cele mai importante semnale de tensiune din piața petrolului în 2026.

Datele preliminare arată că stocurile globale observate au scăzut cu 129 milioane de barili în martie și cu încă 117 milioane de barili în aprilie.

Doar în aprilie, stocurile terestre s-au redus cu aproximativ 170 milioane de barili, echivalentul a 5,7 milioane de barili pe zi. În același timp, cantitatea de petrol aflată pe apă a crescut cu 53 milioane de barili.

Țările OCDE au înregistrat cea mai severă diminuare a rezervelor, cu o scădere de 146 milioane de barili în aprilie. În afara OCDE, stocurile vizibile au coborât cu aproximativ 24 milioane de barili.

Pentru a compensa pierderile de aprovizionare, statele consumatoare utilizează tot mai intens rezervele strategice comerciale și guvernamentale.

Prețul petrolului rămâne extrem de volatil pe fondul conflictului dintre SUA și Iran

Piața petrolului continuă să fie dominată de volatilitate accentuată, pe fondul incertitudinilor privind reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și negocierile dintre Statele Unite și Iran.

Prețul țițeiului North Sea Dated a fluctuat într-un interval fără precedent de aproape 50 de dolari pe baril în luna aprilie. Cotațiile au urcat până la o medie de 120,36 dolari pe baril, după ce perturbările din Orientul Mijlociu au alimentat temerile privind aprovizionarea globală.

În timpul crizei, petrolul din Marea Nordului a atins temporar 144 dolari pe baril, înainte de a coborî sub pragul de 100 dolari și de a reveni ulterior în jurul nivelului de 110 dolari pe baril.

Spread-urile temporale pentru contractele futures WTI și Brent au închis luna aprilie la aproximativ 5 dolari pe baril. În același timp, prima North Sea Dated față de contractele futures ICE Brent s-a redus puternic, de la un maxim record de 35 dolari pe baril la mijlocul lunii aprilie la aproximativ 3 dolari pe baril la începutul lunii mai.

Estimările actuale arată că, inclusiv în scenariul unei reluări treptate a fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz începând cu trimestrul al treilea din 2026, oferta globală ar putea reveni mai lent decât cererea. În aceste condiții, piața petrolului este așteptată să rămână în deficit până în ultimul trimestru al anului.

Țară / Grup	Aprovizionare martie 2026 (mb/z)	Aprovizionare aprilie 2026 (mb/z)	Aprilie 2026 vs. țintă (mb/z)	Țintă implicită 1 aprilie 2026 (mb/z)	Capacitate sustenabilă (mb/z)	Capacitate de rezervă efectivă vs. aprilie (mb/z)
Algeria	0,96	0,99	0,01	0,98	0,99	0
Congo	0,27	0,27	-0,01	0,28	0,27	0
Guineea Ecuatorială	0,06	0,04	-0,03	0,07	0,06	0,02
Gabon	0,19	0,23	0,06	0,18	0,22	0
Irak	1,57	1,35	-2,85	4,20	4,87	—
Kuweit	1,19	0,57	-2,02	2,60	2,88	—
Nigeria	1,35	1,45	-0,05	1,50	1,42	0
Arabia Saudită	7,25	6,98	-3,18	10,17	12,11	—
Emiratele Arabe Unite	2,11	2,44	-0,94	3,39	4,28	—
Total OPEC-9	14,95	14,33	-9,03	23,36	27,10	0,02
Iran¹	3,63	3,51	—	—	3,80	—
Libia¹	1,23	1,31	—	—	1,28	0
Venezuela¹	0,98	1,02	—	—	1,00	0
Total OPEC	20,80	20,18	—	—	33,18	0,02
Azerbaidjan	0,46	0,45	-0,10	0,55	0,48	0,03
Kazahstan	1,88	1,86	0,93	0,93	1,80	0
Mexic²	1,39	1,38	—	—	1,50	0,12
Oman	0,84	0,85	0,04	0,81	0,80	—
Rusia	8,96	8,83	-0,81	9,64	9,40	—
Alții³	0,62	0,59	-0,28	0,87	0,86	—
Total Non-OPEC	14,15	13,95	-0,22	12,79	14,84	0,15
OPEC+ 18 (acord noiembrie 2022)	27,72	26,90	-9,25	36,15	40,43	0,05
Total OPEC+	34,96	34,13	—	—	48,01	0,17

Note:
Iranul, Libia și Venezuela sunt exceptate de la reducerile OPEC+.
Mexicul este exclus de la conformitatea cu OPEC+.
„Alții” include Bahrain, Brunei, Malaezia, Sudan și Sudanul de Sud.

Precizări metodologice:
Tabelul include restricții voluntare suplimentare și reduceri revizuite ale volumelor de compensații suplimentare.
Nivelurile de capacitate sustenabilă pot fi atinse în termen de 90 de zile și menținute pentru o perioadă extinsă.
Capacitatea de rezervă efectivă exclude închiderea producției de țiței iranian și rusesc.