Italia cere relaxarea regulilor fiscale ale UE pentru a combate criza energiei. Giorgia Meloni avertizează că securitatea energetică a devenit o problemă de siguranță națională

Italia cere relaxarea regulilor fiscale ale UE pentru a combate criza energiei. Giorgia Meloni avertizează că securitatea energetică a devenit o problemă de siguranță națională

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 22 mai 2026, 22:14

Italia încearcă să obțină de la Uniunea Europeană o relaxare a regulilor fiscale pentru a putea crește cheltuielile destinate combaterii efectelor crizei energetice și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Roma vrea derogări speciale pentru cheltuielile energetice, după modelul excepțiilor acordate pentru apărare. Bruxelles-ul refuză, însă tensiunile cresc pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu

Guvernul condus de Giorgia Meloni susține că actualul context internațional obligă statele europene să trateze securitatea energetică la fel de important precum securitatea militară și cere introducerea unei derogări speciale similare celei aplicate deja pentru cheltuielile din domeniul apărării.

Solicitarea vine într-un moment extrem de sensibil pentru economia italiană, una dintre cele mai îndatorate din Europa și una dintre cele mai dependente de importurile de energie.

Giancarlo Giorgetti: „Securitatea economică este securitatea naţională”

Ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a reafirmat public poziția Guvernului de la Roma în marja reuniunii Eurogrup de la Nicosia.

Oficialul italian a susținut că impactul economic al conflictelor din Orientul Mijlociu poate fi comparat cu efectele provocate de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

„Securitatea economică este securitatea naţională”, a declarat Giancarlo Giorgetti.

Ministrul a explicat că actualele tensiuni internaționale riscă să provoace noi șocuri asupra piețelor energetice europene, cu efecte directe asupra inflației, prețurilor la carburanți și costurilor suportate de populație și companii.

În opinia autorităților italiene, regulile fiscale europene trebuie adaptate rapid la noile realități economice și geopolitice.

Giorgia Meloni cere o excepție specială pentru energie

Premierul italian Giorgia Meloni a trimis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care solicită introducerea unei clauze speciale pentru cheltuielile energetice.

Italia dorește un mecanism similar celui aplicat deja pentru apărare, care permite statelor membre să se împrumute pentru investiții militare fără riscul sancțiunilor prevăzute de Pactul de Stabilitate și Creștere.

„Italia va continua să-şi aducă contribuţia la consolidarea apărării şi securităţii europene. Dar există acum o altă urgenţă concretă: aprovizionarea cu energie”, a scris Giorgia Meloni în mesajul transmis șefei Comisiei Europene.

Guvernul italian consideră că actuala criză energetică trebuie tratată ca o problemă strategică pentru întreaga Uniune Europeană.

Bruxelles-ul respinge solicitarea Italiei

Comisia Europeană a transmis însă că statele membre trebuie să utilizeze instrumentele și resursele deja existente pentru a gestiona efectele crizei energetice.

Executivul european a respins solicitarea Italiei privind reguli bugetare mai flexibile pentru cheltuielile legate de energie.

Potrivit Bruxelles-ului, statele UE trebuie să continue respectarea regulilor fiscale comune și a limitelor privind deficitul și datoria publică.

Refuzul Comisiei Europene riscă să amplifice tensiunile dintre Roma și instituțiile europene, mai ales într-un moment în care mai multe guverne europene cer spațiu fiscal suplimentar pentru măsuri de sprijin economic.

Italia încearcă să limiteze scumpirea carburanților

În paralel, Guvernul Giorgiei Meloni încearcă să prelungească măsurile de reducere a accizelor la carburanți pentru a limita efectele creșterii prețurilor la energie.

Schema urma să expire pe 22 mai, însă oficialii italieni spun că măsura trebuie menținută.

Vicepremierul și ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Matteo Salvini, a declarat că executivul va continua reducerea taxelor aplicate carburanților.

„Cu siguranţă va trebui să prelungim reducerea accizelor”, a afirmat Matteo Salvini într-un interviu acordat postului RTL 102.5.

Italia caută bani pentru continuarea măsurilor de sprijin

Problema majoră pentru autoritățile italiene rămâne însă finanțarea acestor măsuri.

Ministrul Economiei a recunoscut că identificarea resurselor bugetare este tot mai dificilă în lipsa unor derogări europene.

„Ceea ce nu este niciodată uşor fără derogări de la Pactul de Stabilitate al UE”, a declarat Giancarlo Giorgetti.

Până acum, Italia a cheltuit aproximativ un miliard de euro pentru reducerea accizelor la benzină și motorină.

Măsura a fost introdusă în luna martie și prelungită ulterior la finalul lunii aprilie.

Costurile măsurilor energetice din Italia

Măsură

Situație

Reducerea accizelor la carburanți

introdusă în martie

Cost total estimat

aproximativ 1 miliard euro

Situația actuală

Guvernul vrea prelungirea schemei

Italia, una dintre cele mai vulnerabile economii europene

Italia este considerată una dintre cele mai expuse economii europene în fața fluctuațiilor de pe piața energiei.

Țara depinde în mare măsură de importurile energetice, iar eventualele blocaje sau scumpiri generate de conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite ar putea afecta puternic economia italiană.

Autoritățile se tem de:

  • creșteri accelerate ale prețurilor la carburanți;
  • majorarea facturilor la energie;
  • presiuni suplimentare asupra inflației;
  • afectarea industriei și transporturilor;
  • scăderea puterii de cumpărare.

În ultimii ani, Italia a fost una dintre economiile europene cele mai afectate de crizele energetice și de volatilitatea piețelor internaționale.

FMI avertizează asupra datoriei uriașe a Italiei

Solicitarea Romei vine într-un moment delicat pentru finanțele publice ale țării.

Fondul Monetar Internațional a avertizat recent că Italia ar putea depăși Grecia și ar urma să înregistreze în 2026 cel mai ridicat nivel al datoriei publice raportate la PIB din zona euro.

Potrivit estimărilor FMI, datoria publică italiană va ajunge la 138,4% din PIB, peste nivelul estimat pentru Grecia.

Ministrul Economiei anunțase încă din aprilie că ponderea datoriei publice va continua să crească și în următorii ani.

Evoluția datoriei publice a Italiei

An

Datorie publică (% din PIB)

2025

137,1%

2026

138,6%

2027

138,5% estimare

Nivelul uriaș al datoriei limitează spațiul fiscal al Guvernului italian și complică adoptarea unor noi măsuri de sprijin economic.

Italia avertizează că Europa riscă o nouă criză energetică

Guvernul Meloni încearcă să evite repetarea scenariului din perioada imediat următoare izbucnirii războiului din Ucraina, când Europa s-a confruntat cu explozia prețurilor la energie și cu riscuri majore privind aprovizionarea.

Autoritățile italiene susțin că actualele tensiuni din Orientul Mijlociu pot genera efecte similare asupra economiei europene.

Din acest motiv, Roma cere Uniunii Europene mai multă flexibilitate fiscală și posibilitatea finanțării măsurilor de protecție energetică fără riscul declanșării procedurilor disciplinare pentru deficit excesiv.

Pentru Guvernul italian, securitatea energetică a devenit o componentă esențială a securității economice și politice a Europei.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.