Kyriakos Pierrakakis transmite un avertisment guvernelor europene. Măsurile fiscale nu trebuie să alimenteze inflația

Șeful Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a transmis într-un interviu că politica fiscală a statelor din zona euro trebuie să susțină eforturile Băncii Centrale Europene de reducere a inflației. Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii prețurilor la energie, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de blocarea Strâmtorii Hormuz. În paralel, Italia solicită relaxarea regulilor fiscale europene pentru a putea finanța măsuri suplimentare de sprijin. Dezbaterea va continua în cadrul reuniunilor Eurogrupului și al summitului liderilor UE din săptămâna viitoare.

Kyriakos Pierrakakis avertizează că măsurile fiscale nu trebuie să alimenteze inflația

Kyriakos Pierrakakis a declarat pentru Euronews că guvernele din zona euro trebuie să evite adoptarea unor politici fiscale care ar putea contracara măsurile de politică monetară aplicate de Banca Centrală Europeană pentru controlul inflației.

Mesajul vine într-un moment în care BCE este așteptată să majoreze rata dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, până la 2,25%, în cadrul strategiei coordonate de președinta BCE, Christine Lagarde.

În acest context, președintele Eurogrupului a subliniat că miniștrii de finanțe trebuie să găsească un echilibru între acordarea de sprijin populației și companiilor afectate de scumpirea energiei și menținerea stabilității prețurilor în economie.

„Deși nu comentăm politica monetară, avem încredere că BCE își va îndeplini rolul de a ancora așteptările inflaționiste”, a declarat Pierrakakis pentru Maria Tadeo, redactorul-șef pentru Europa, în marja reuniunii Eurogrupului desfășurate la Luxemburg.

Oficialul a insistat în cadrul interviului asupra necesității ca politicile bugetare adoptate de statele membre să fie compatibile cu obiectivele băncii centrale.

„Miniștrii de finanțe ar trebui să implementeze politici care nu contravin politicii monetare”, a declarat Pierrakakis.

În ultimele săptămâni, creșterea costurilor energiei, provocată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, a amplificat presiunile asupra guvernelor europene, care caută soluții pentru protejarea economiilor naționale fără a genera noi impulsuri inflaționiste.

Atât Comisia Europeană, cât și Fondul Monetar Internațional au recomandat statelor membre să adopte măsuri de sprijin strict direcționate către categoriile cele mai afectate de scumpiri, evitând schemele generalizate de subvenționare.

Italia cere excepții de la regulile fiscale pentru finanțarea măsurilor din energie

Discuțiile privind flexibilitatea fiscală s-au intensificat după ce guvernul italian a solicitat Bruxelles-ului un tratament special pentru cheltuielile generate de actuala criză energetică.

Luna trecută, premierul italian Giorgia Meloni a transmis o scrisoare Comisiei Europene prin care a cerut ca efectele blocării Strâmtorii Hormuz să fie tratate la nivel european ca o urgență comparabilă cu provocările din domeniul apărării.

Împreună cu ministrul finanțelor, Giancarlo Giorgetti, liderul de la Roma a propus ca anumite investiții și cheltuieli legate de energie să fie exceptate de la calculul deficitului și al datoriei publice.

Solicitarea vizează o relaxare a regulilor fiscale europene, în condițiile în care legislația UE obligă statele membre să mențină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.

Până în prezent, instituțiile europene au refuzat să activeze clauza derogatorie generală pentru a răspunde majorării prețurilor la energie, preferând menținerea disciplinei bugetare.

Referindu-se la aceste divergențe, Pierrakakis a admis că între statele membre există opinii diferite privind modul în care trebuie gestionată situația.

„Există puncte de vedere diferite în jurul mesei negocierilor”, a declarat Pierrakakis, adăugând că responsabilitatea sa în fruntea Eurogrupului este aceea de a facilita construirea unui „consens”.

Italia este așteptată să își reia solicitările privind o flexibilitate fiscală mai mare atât la reuniunea Eurogrupului, cât și la summitul liderilor Uniunii Europene programat săptămâna viitoare.

Investițiile energetice sunt văzute ca soluția pe termen lung pentru reducerea costurilor

Pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor privind aprovizionarea cu energie, președintele Eurogrupului consideră că soluția durabilă pentru Europa este accelerarea investițiilor în infrastructură și proiecte energetice strategice.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care conflictul dintre Iran și Statele Unite continuă să genereze îngrijorări pe piețele internaționale, iar menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz afectează fluxurile globale de energie.

Potrivit oficialului european, consolidarea independenței energetice trebuie să devină o prioritate la fel de importantă precum investițiile în apărare și securitate.

„Știm că cea mai bună politică socială este reducerea prețurilor la energie pe termen lung, în loc să ne bazăm pe soluții pe termen scurt”, a spus el.

Pierrakakis a susținut că propunerile Comisiei Europene privind acordarea unei flexibilități suplimentare pentru finanțarea investițiilor energetice reprezintă o abordare echilibrată și eficientă.

„Ceea ce propune Comisia — flexibilitate suplimentară pentru a sprijini investițiile în proiecte energetice — este o abordare foarte precisă și echitabilă, iar acesta este lucrul pe care îl vom discuta”.