Plafonarea alimentelor, prelungită. Retailerii spun că măsura poate afecta consumatorii: Nu se regăseşte nicio protecţie specifică pentru cei vulnerabili

Decizia Parlamentului de a prelungi plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului 2026 este contestată de reprezentanții marilor rețele comerciale. Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) susține că modificările adoptate de Camera Deputaților schimbă fundamental mecanismul actual și creează avantaje pentru anumite categorii de operatori economici, fără a garanta beneficii suplimentare pentru consumatori.

Retailerii critică noua formă a plafonării prețurilor la alimente

După votul din Camera Deputaților, care a aprobat prelungirea plafonării adaosului comercial la produsele alimentare de bază până la 31 decembrie 2026, reprezentanții marilor comercianți au reacționat public și au acuzat faptul că forma finală a legii diferă semnificativ de cea dezbătută anterior.

Potrivit AMRCR, modificările introduse în timpul procesului legislativ schimbă distribuția obligațiilor în interiorul lanțului alimentar și mută cea mai mare parte a restricțiilor asupra importatorilor, distribuitorilor și retailerilor.

„Ca urmare a adoptării de către Plenul Camerei Deputaţilor a Legii privind aprobarea OUG 22/2026 (pentru modificarea OUG 67/2023 privind combaterea creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare), a fost eliminată obligaţia pentru procesatori de a limita marja profitului la 20%. Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor şi retailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanţul de aprovizionare sunt exceptaţi de la aceste constrângeri, indiferent de provenienţa capitalului sau dacă îşi desfăşoară activitatea pe piaţa locală, comunitară sau internaţională”, se arată în comunicatul transmis de AMRCR.

Asociația consideră că modificările nu mai respectă principiul aplicării uniforme a restricțiilor pe întreg lanțul alimentar și riscă să genereze dezechilibre între diferiți actori din piață.

Acuzații privind modul în care au fost adoptate modificările

Un alt aspect criticat de reprezentanții comercianților vizează procedura parlamentară prin care au fost introduse amendamentele.

Potrivit AMRCR, forma finală a proiectului diferă considerabil de cea adoptată de Senat și a fost aprobată în cadrul unor ședințe ale Comisiei pentru Agricultură în care operatorii economici afectați nu au fost consultați.

Reprezentanții sectorului comercial susțin că modificările au fost discutate fără o dezbatere amplă și fără participarea tuturor părților implicate.

În opinia acestora, schimbările introduse pot avea efecte importante asupra modului în care funcționează piața alimentară în următorii ani.

Retailerii: Legea creează avantaje concurențiale pentru unii operatori

AMRCR afirmă că noua reglementare permite anumitor operatori să stabilească liber nivelul marjelor comerciale, în timp ce alții rămân supuși plafonării.

„Astfel, cei care nu se mai află sub restricţia plafonării vor avea deplină libertate să îşi stabilească orice marjă de profit pe care o vor considera necesară, ceea ce intră în contradicţie cu scopul declarat al legii, respectiv combaterea creşterii excesive a preţurilor – şi, mai mult, creează prin intervenţie legislativă, avantaje concurenţiale şi regimuri preferenţiale fiscale în interiorul lanţului comercial.”

Potrivit comercianților, măsura riscă să afecteze concurența și să modifice raporturile economice dintre procesatori, distribuitori și comercianți.

Aceștia susțin că, în loc să distribuie responsabilitatea în mod echilibrat pe întregul lanț de aprovizionare, legea concentrează constrângerile asupra anumitor categorii de operatori.

Semnale de alarmă privind consumatorii vulnerabili

Reprezentanții marilor rețele comerciale susțin că legea este prezentată ca o măsură de protecție a populației, însă nu conține mecanisme suplimentare dedicate consumatorilor vulnerabili.

În plus, aceștia atrag atenția asupra prevederilor referitoare la tichetele de masă și la costurile asociate acestora.

„În legislaţie nu se regăseşte nicio protecţie specifică pentru consumatorii vulnerabili, iar aceştia pot deveni şi mai vulnerabili, în condiţiile în care comisionul tichetelor de masă de 2%, indicat în lege, se va aplica numai produselor aflate în anexă – pentru toate celelalte produse, acesta putând fi oricând mărit la discreţia emitentului.”

În opinia comercianților, această prevedere poate genera costuri suplimentare pentru anumite categorii de consumatori și poate afecta puterea de cumpărare într-o perioadă în care inflația continuă să reprezinte o problemă.

Comercianții avertizează asupra efectelor din economie

Poziția AMRCR este susținută și de Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).

Cele două organizații susțin că noua reglementare vine într-un moment dificil pentru sectorul alimentar, caracterizat de reducerea consumului, costuri ridicate și incertitudini economice.

„O evidentă abordare unidirecţională a măsurilor restrictive de natură a perturba şi mai mult funcţionarea lanţului alimentar, în contextul în care consumul a scăzut dramatic, inflaţia se află la cote cu două cifre iar sursele de aprovizionare cu materie primă, energie şi alte resurse sunt puternic afectate de situaţia geopolitică internaţională.”

Comercianții consideră că măsurile adoptate riscă să afecteze funcționarea întregului lanț de aprovizionare, într-un context în care piața se confruntă deja cu numeroase provocări.

Plafonarea rămâne în vigoare până la finalul anului 2026

În ciuda criticilor formulate de sectorul comercial, Parlamentul a decis extinderea măsurii până la 31 decembrie 2026.

Pe lista produselor vizate de plafonarea adaosului comercial se regăsesc pâinea albă simplă, laptele de consum, telemeaua de vacă vrac, iaurtul simplu, făina albă, mălaiul, ouăle, uleiul de floarea-soarelui, carnea de pui și de porc, precum și mai multe categorii de legume și fructe.

Măsura continuă să fie prezentată de autorități ca un instrument de limitare a creșterii prețurilor pentru produsele de bază, însă reacția comercianților arată că disputa privind eficiența și efectele acesteia este departe de a fi încheiată.