FMI avertizează că nota de plată crește. Datoria publică apasă tot mai greu asupra zonei euro

FMI avertizează că statele din zona euro nu ar trebui să răspundă noilor presiuni generate de criza energetică prin relaxarea suplimentară a regulilor fiscale. Evaluarea anuală publicată joi de Fondul Monetar Internațional solicită consolidarea finanțelor publice și măsuri suplimentare de ajustare în cazul țărilor cu niveluri ridicate ale datoriei. Avertismentul vine în contextul în care inflația accelerează, economia europeană încetinește, iar costurile energiei continuă să afecteze statele membre ale Uniunii Europene.

FMI cere disciplină bugetară în locul unor noi excepții fiscale pentru statele din zona euro

FMI consideră că actualul context economic nu justifică o nouă relaxare a regulilor fiscale în zona euro, chiar dacă statele membre se confruntă cu efectele prelungite ale crizei energetice și cu presiuni suplimentare generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

În evaluarea anuală a economiei zonei euro, publicată joi, instituția financiară internațională avertizează că măsurile suplimentare de flexibilizare a politicilor fiscale ar putea afecta stabilitatea finanțelor publice și credibilitatea cadrului bugetar european.

„O relaxare suplimentară a regulilor fiscale riscă să submineze credibilitatea cadrului și să plaseze datoria pe o traiectorie și mai ascendentă”, a scris FMI în evaluarea anuală a economiei zonei euro, publicată joi.

În prezent, în Uniunea Europeană este deja aplicată o procedură care permite o flexibilitate fiscală de 1,5% din PIB pentru finanțarea cheltuielilor de apărare. Cu toate acestea, mai multe state afectate puternic de creșterea prețurilor la energie solicită extinderea acestor derogări pentru a face față impactului economic provocat de actuala criză energetică.

Presiunile asupra economiei europene s-au amplificat pe fondul continuării conflictului din Orientul Mijlociu, care afectează în special statele dependente de importurile de petrol și gaze naturale.

Inflația crește, economia încetinește, iar FMI avertizează că sprijinul public nu poate fi permanent

Datele economice recente arată că efectele crizei energetice încep să fie resimțite tot mai puternic la nivelul economiei europene. Inflația se află din nou pe o traiectorie ascendentă, în timp ce ritmul de creștere economică încetinește în mai multe state membre.

În acest context, Banca Centrală Europeană a decis joi majorarea ratei dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale, semnalând că procesul de înăsprire a politicii monetare ar putea continua și în perioada următoare.

În cadrul unei conferințe de presă, conducerea FMI a atras atenția asupra riscului ca intervențiile repetate ale statelor să creeze așteptări permanente privind acordarea de sprijin financiar în orice situație de criză.

„Șoc după șoc a dus la măsuri fiscale pentru a apăra consumatorii și întreprinderile, iar acest lucru a creat, din păcate, așteptarea că, atunci când va exista un șoc, va exista sprijin acordat”, a declarat Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă.

Aceasta a subliniat că autoritățile trebuie să gestioneze cu mai multă prudență resursele publice disponibile, într-un mediu economic marcat de incertitudini și riscuri recurente.

„Am avertizat că ne aflăm într-o lume mai predispusă la șocuri. Ar trebui să ne așteptăm la mai multe șocuri și ar trebui să fim foarte atenți la modul în care alocăm resursele publice limitate, recunoscând că aceasta nu va fi ultima dată când acest lucru va fi necesar”, a declarat Kristalina Georgieva.

Italia și alte state cer flexibilitate, însă FMI solicită reduceri suplimentare ale deficitelor

Printre liderii europeni care susțin extinderea flexibilității fiscale se numără și premierul Italiei, Giorgia Meloni. La sfârșitul lunii mai, aceasta a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care a solicitat instrumente suplimentare pentru gestionarea efectelor crizei energetice.

Comisia Europeană a răspuns săptămâna trecută că eventualele măsuri suplimentare trebuie să se încadreze în regulile existente. Executivul european a precizat că statele membre pot redirecționa către sectorul energetic până la 0,3% din PIB din marja de flexibilitate de 1,5% deja aprobată pentru apărare.

În acest context, FMI a transmis că utilizarea derogărilor existente trebuie realizată cu maximă prudență, în special de către statele care înregistrează deficite și datorii publice ridicate.

„Ar dori foarte mult să vadă țările disciplinate în modul în care utilizează această flexibilitate, în special țările care au niveluri ridicate de deficit”, a declarat Kristalina Georgieva jurnaliștilor.

Fondul Monetar Internațional a salutat poziția Comisiei Europene și a reiterat că statele cu datorii mari trebuie să continue procesul de consolidare fiscală.

„Ajustarea fiscală structurală pe termen mediu rămâne imperativă”, se arată în declarația de joi.

Instituția recomandă guvernelor din zona euro să reducă deficitele bugetare și, acolo unde este posibil, să majoreze excedentele fiscale.

Potrivit evaluării publicate joi, excluzând Germania, FMI recomandă „îmbunătățirea soldului primar structural cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB între 2025 și 2031 – încă 1,3 puncte procentuale peste nivelul de referință, în mare parte pentru țările cu niveluri ridicate ale datoriei”.

Practic, FMI solicită un efort suplimentar de consolidare fiscală din partea statelor cu cele mai mari probleme legate de sustenabilitatea datoriei publice, inclusiv măsuri care depășesc angajamentele deja asumate.

„Ajustarea fiscală va necesita o strategie cuprinzătoare și credibilă care să combine repriorizarea cheltuielilor, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și măsuri structurale, cum ar fi reforma drepturilor sociale, împreună cu reforme de stimulare a creșterii pentru a spori veniturile”, se arată în declarație.