România păstrează accesul la Fondul pentru Modernizare, după revizuirea sistemului ETS. Roxana Mînzatu: Tranziţia verde nu trebuie făcută împotriva industriei şi a oamenilor, ci împreună cu ei

Comisia Europeană a adoptat revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) pentru perioada 2031–2040, menținând România printre beneficiarii Fondului pentru Modernizare. Noile reguli urmăresc accelerarea tranziției verzi, susținerea investițiilor în industrie și protejarea locurilor de muncă, alături de condiții mai stricte pentru companii.

Comisia Europeană revizuiește sistemul ETS pentru perioada 2031–2040. România rămâne beneficiară a Fondului pentru Modernizare

Colegiul Comisarilor a adoptat, vineri, revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) pentru perioada 2031–2040, a anunțat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu.

Potrivit ei, revizuirea urmărește menținerea unor obiective climatice ambițioase, în paralel cu susținerea investițiilor în industria europeană și protejarea locurilor de muncă. Mînzatu a subliniat că o mare parte din veniturile obținute prin sistemul ETS ar trebui direcționate către sectoarele care suportă costurile tranziției și care au nevoie de finanțare pentru modernizare.

Oficialul european a precizat că România va continua să beneficieze, alături de alte zece state membre, de Fondul European pentru Modernizare. Din 2021 și până în prezent, acest fond a alocat României miliarde de euro, iar în continuare resursele financiare vor putea fi utilizate pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și combaterea sărăciei energetice, recalificarea lucrătorilor și crearea de noi locuri de muncă în regiunile dependente de industriile cu emisii ridicate, dezvoltarea producției și utilizării energiei regenerabile, reducerea consumului de energie în industrie, transport și clădiri, electrificarea industriei, transportului și sistemelor de încălzire, modernizarea rețelelor de electricitate, hidrogen, termoficare și transport al CO₂, precum și pentru implementarea tehnologiilor de decarbonizare a industriei.

Mînzatu a arătat că fiecare stat membru va decide modul în care va fi implementată această finanțare. Ea a explicat că, în cazul familiilor cu venituri reduse, sprijinul ar putea acoperi costurile pentru izolarea locuinței, înlocuirea unei sobe sau a unei centrale vechi cu un sistem de încălzire mai eficient, instalarea de panouri fotovoltaice ori racordarea la un sistem modern de termoficare. În opinia sa, astfel de investiții ar contribui atât la îmbunătățirea confortului locuințelor, cât și la reducerea facturilor la energie. Totodată, Mînzatu a subliniat că a susținut principiul potrivit căruia finanțarea europeană trebuie să genereze investiții și locuri de muncă în Europa, în beneficiul cetățenilor europeni.

„Am insistat pentru obiective climatice ambiţioase, dar însoţite de investiţii în industria europeană şi protejarea locurilor de muncă. O mare parte din veniturile ETS trebuie să revină sectoarelor care suportă costurile tranziţiei şi au nevoie de bani pentru modernizare. Fiecare ţară va decide cum va funcţiona această finanţare.

Spre exemplu, pentru o familie cu venituri mici, sprijinul poate însemna bani pentru izolarea locuinţei, înlocuirea unei sobe sau a unei centrale vechi cu un sistem de încălzire mai eficient, instalarea de panouri solare ori conectarea la un sistem modern de termoficare.  Adică o casă mai bine încălzită şi facturi mai mici. Am susţinut şi un principiu clar: sprijinul european trebuie să creeze investiţii şi locuri de muncă în Europa, pentru europeni”, a declarat Mînzatu.

Companiile care mută producția în afara UE vor pierde certificatele gratuite de emisii, potrivit revizuirii ETS

Companiile vor putea beneficia în continuare de certificate gratuite de emisii, cu condiția să investească în decarbonizarea activităților desfășurate în Uniunea Europeană. În schimb, firmele care își închid capacitățile de producție sau își mută activitatea în afara Europei vor fi obligate să returneze integral sprijinul primit.

Potrivit lui Mînzatu, noile instrumente europene – Banca Industrială de Decarbonizare și Mecanismul de Stimulare a Investițiilor (Investment Booster) – vor sprijini companiile în extinderea și implementarea tehnologiilor curate. Ea a precizat că, în prima etapă, este prevăzută o alocare dedicată celor 11 state membre cu venituri mai reduse.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că, pentru România, revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui să se traducă prin investiții în energie și industrie, creșterea competitivității fabricilor și acordarea unui sprijin real lucrătorilor și comunităților afectate de tranziția verde. Totodată, ea a arătat că tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon nu trebuie realizată în detrimentul industriei și al cetățenilor, ci împreună cu aceștia.

„Pentru România, această revizuire trebuie să însemne investiţii în energie şi industrie, fabrici mai competitive, precum şi sprijin real pentru lucrătorii şi comunităţile afectate de tranziţie. Tranziţia verde nu trebuie făcută împotriva industriei şi a oamenilor, ci împreună cu ei”, a punctat Mînzatu.

Comisia Europeană a prezentat, vineri, un plan de acțiune privind electrificarea, care urmărește transformarea Europei în primul continent alimentat cu energie electrică. Totodată, Executivul comunitar a propus consolidarea pieței europene a carbonului, pentru a sprijini industria Uniunii Europene în procesul de tranziție către o energie curată și în accelerarea electrificării.