Studiu: 4 din 10 români pun bani deoparte, din motive de siguranță și teamă de incertitudine

Patru din zece români afirmă că au în prezent economii sau investiții active, iar principalul motiv pentru care economisesc este nevoia de siguranță financiară, mai degrabă decât dorința de a-și crește averea.

Studiu: Economisirea în România rămâne limitată, concentrată în marile orașe și în rândul persoanelor cu venituri mai mari

Acestea sunt concluziile studiului „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat în aprilie 2026 de agenția de cercetare Wisemetry Research, la comanda Tavex România.

Cercetarea a fost realizată online, pe un eșantion de 1.921 de respondenți. Obiectivul a fost analizarea comportamentului real de economisire al românilor: câți economisesc, cine sunt aceștia, cum procedează, care sunt motivațiile lor și cât de pregătiți se simt pentru decizii financiare într-un context economic marcat de inflație și incertitudine.

Rezultatele arată că economisirea rămâne o practică existentă, însă departe de a fi generalizată. Incidența este semnificativ mai mare în București și în marile orașe, precum și în rândul persoanelor cu studii superioare și venituri ridicate, în timp ce mediul rural și categoriile cu nivel educațional mai scăzut înregistrează cele mai reduse niveluri de economisire.

„Am realizat acest studiu pentru că discuția despre economisire și investiții în România este de multe ori bazată pe percepții, nu pe date reale despre comportamentul oamenilor. Am vrut să înțelegem ce îi determină pe români să economisească, ce bariere au și câtă încredere au în propriile decizii financiare. Credem că educația financiară trebuie construită pornind de la realitatea comportamentelor și a temerilor oamenilor, nu doar din teorie”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România.

Economisirea în România rămâne orientată spre siguranță și lichiditate, nu spre acumulare de avere

Motivul principal pentru care românii economisesc este protecția financiară. 86% dintre cei care pun bani deoparte spun că o fac pentru situații neprevăzute sau pentru siguranță personală, în timp ce doar 13% urmăresc în mod explicit acumularea de avere sau creșterea financiară.

Studiul arată că majoritatea economisesc sume relativ reduse: 60% pun deoparte cel mult 10% din venit, iar media economisirii se situează la aproximativ 12% din venitul personal. Bărbații tind să economisească sume mai mari, în timp ce femeile sunt mai prezente în categoriile cu economii reduse.

În ceea ce privește reziliența financiară, aproape o treime dintre cei care economisesc ar putea acoperi cheltuielile pentru mai puțin de trei luni dacă veniturile s-ar opri brusc, ceea ce indică o vulnerabilitate ridicată. Un procent similar (31%) ar face față pentru 3–5 luni, în timp ce doar 19% au rezerve pentru mai mult de un an.

Comportamentul de economisire este unul precaut și orientat spre lichiditate. 60% dintre cei care economisesc folosesc produse bancare precum conturi de economii sau depozite, 42% păstrează numerar în casă, iar 39% utilizează conturi curente. În paralel, 29% dețin pensii private facultative, 26% investiții imobiliare, iar 17% fonduri mutuale sau alte instrumente de investiții. În context inflaționist, românii se orientează în special spre active tangibile pentru protejarea valorii banilor, iar aurul este deja la un nivel de interes comparabil cu investițiile imobiliare.

Deși 43% declară că economisesc în mod regulat, disciplina financiară rămâne strâns legată de stabilitatea veniturilor. Economisirea constantă este mai frecventă în rândul persoanelor cu venituri și educație ridicate, în timp ce gospodăriile cu resurse limitate economisesc mai ales ocazional, atunci când apar venituri suplimentare.

Pentru următoarele 12 luni, perspectiva este una prudentă: o treime dintre cei care au economii se așteaptă să economisească mai puțin sau deloc, pe fondul inflației și al costului ridicat al vieții. Doar 14% estimează că vor economisi mai mult decât anul anterior.

Pentru a-și crește capacitatea de economisire, 56% dintre respondenți spun că ar reduce cheltuielile legate de ieșiri, vacanțe sau consum discreționar, ceea ce sugerează că economisirea este percepută în principal ca un instrument de control al riscului și de menținere a stabilității financiare.

„Datele arată foarte clar că, în România, economisirea este asociată în primul rând cu protecția și reducerea anxietății financiare. Nu vorbim predominant despre investitori orientați spre randament, ci despre oameni care încearcă să construiască un minim sentiment de siguranță într-un context economic perceput ca instabil”, a declarat Tania Chilin, Research Consultant Wisemetry.

România rămâne sub media europeană la capacitatea de economisire, în contextul presiunilor inflaționiste

Contextul macroeconomic influențează puternic comportamentul financiar al populației. Rata de economisire a gospodăriilor din România se menține la -1%, ceea ce plasează țara printre puținele state europene în care, în medie, se cheltuie mai mult decât se economisește. Situația evidențiază o capacitate redusă de economisire, în contrast cu media Uniunii Europene, de aproximativ 15%.

Potrivit studiului, 74% dintre cei care reușesc să economisească declară că sunt preocupați de inflație, iar percepția erodării puterii de cumpărare influențează direct deciziile de economisire și investiții.

Încrederea în deciziile financiare nu elimină vulnerabilitatea

Deși 88% dintre respondenții care au economii afirmă că se simt informați atunci când iau decizii financiare, studiul evidențiază un paradox important: 32% declară că au pierdut bani în urma unor decizii financiare pe care le consideră evitabile.

„Există un tipar regional observat și în țări precum Bulgaria, Ungaria și Polonia: preferința pentru active reale și tangibile față de produse financiare complexe. Această preferință spre un tip de economisire defensivă nu este echivalentă cu absența strategiei, ci este o abordare adaptată unui context în care neîncrederea și volatilitatea percepută fac din precauție răspunsul rațional”, a declarat Prof. Univ. Dr. Rodica Ianole-Călin, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București.

Cercetarea arată că românii sunt dispuși să economisească, însă capacitatea reală de economisire este limitată de presiunea economică, veniturile insuficiente și nivelul inegal de educație financiară.

În acest context, economisirea funcționează mai degrabă ca un instrument de protecție și reducere a riscurilor, decât ca o strategie de dezvoltare financiară pe termen lung.