Formula matematică pentru a-ți gestiona corect banii. Iancu Guda: Sunt 3 repere de atins între 40-45 de ani

România se confruntă cu un paradox economic major: deși salariile au crescut semnificativ peste rata inflației în ultimii cinci ani, rata de economisire a populației a stagnat la doar 6%. Economistul Iancu Guda avertizează că lipsa educației financiare și orientarea veniturilor exclusiv către consum blochează independența financiară a românilor, oferind totodată o formulă concrete pentru gestionarea corectă a bugetului personal.

Românii cheltuie tot ce câștigă în loc să investească sau să își crească economiile, avertizează economistul Iancu Guda

Invitat în cadrul podcastului „Gândește diferit”, realizat de Radu Constantin, economistul Iancu Guda a analizat comportamentul financiar al românilor și a oferit o serie de soluții concrete pentru obținerea independenței financiare. Acesta a subliniat importanța disciplinei și a planificării pe termen lung într-o societate în care educația financiară rămâne la un nivel extrem de scăzut.

Iancu Guda a explicat că, în mod ideal, orice surplus de venit care depășește rata inflației ar trebui împărțit inteligent: o parte pentru îmbunătățirea nivelului de trai și o altă parte pentru economii suplimentare.

Cu toate acestea, economistul a semnalat că realitatea din România ultimilor cinci ani arată complet diferit. Potrivit datelor prezentate de acesta, deși salariile au înregistrat creșteri substanțiale peste rata inflației între anii 2020 și 2025, rata medie de economisire a populației a stagnat la pragul de 6%. Acest fenomen demonstrează că toate veniturile suplimentare au fost direcționate exclusiv către cheltuieli.

În acest context, specialistul a afirmat că progresul financiar este pe deplin realizabil dacă o persoană, indiferent că acționează singură sau alături de un partener, își stabilește obiective clare și un plan de viață riguros.

Iancu Guda a insistat asupra faptului că o construcție durabilă nu se poate realiza fără economii și investiții, procese care reclamă disciplină, motivație, perseverență și multă răbdare. El a comparat parcursul financiar cu o călătorie pe șosea, amintind că nimeni nu se poate teleporta direct la destinație și că alegerea drumului corect este esențială.

„Surplusul de venit peste inflație, o parte îl duci la creșterea nivelului de trai, o parte îl duci la economii suplimentare. În România, tot ce a fost venit peste inflație s-a dus la cheltuieli între 2020 și 2025. Adică rata medie de economisire era 6% în 2020, a rămas 6% în 2025, deși salariul a crescut mult peste inflație.

Și atunci eu zic că se poate dacă ai un plan în viață, un obiectiv, mai multe obiective, ești un om responsabil care își vrea să construiască ceva și ți-ai propus să construiești alături de un partener sau singur, nu contează, ceva în viață. Asta nu se poate face decât prin economii și investiții.

Și atunci înseamnă disciplină, motivație, perseverență, un plan, răbdare, că nu poți să te teleportezi din București în Constanța. Trebuie să alegi un drum”, a explicat Iancu Guda.

Avuția personală se calculează în funcție de vârstă și trebuie repartizată riguros la maturitate

Pentru a asigura o viață așezată, economistul recomandă calcularea precisă a resurselor necesare pentru atingerea pragului de maturitate, situat în jurul vârstei de 40-45 de ani, în condițiile în care mediana vieții în România este de 41 de ani.

Iancu Guda a oferit o formulă matematică clară pentru evaluarea succesului financiar, arătând că avuția totală a unui individ ar trebui să fie egală cu vârsta sa înmulțită cu venitul anual, totul împărțit la zece.

De asemenea, el a stabilit trei repere patrimoniale fundamentale pentru această etapă a vieții.

Astfel, locuința proprie nu ar trebui să depășească o treime din avuția totală, în timp ce autoturismul utilizat – fie că este cumpărat, închiriat sau în leasing – nu ar trebui să coste mai mult de 10% din activele totale. Restul avuției trebuie direcționat către alte tipuri de plasamente.

„Și atunci o viață așezată cu obiective clare, asta înseamnă să ai să ai niște scopuri care îți dau motivație, disciplină, răbdare și ca atare îți calculezi economiile necesare ca să ajungi acolo. Și eu cred că economiile necesare trebuie să se ducă la maturitate, când ajungi la mediana vieții… în România e 41 de ani.

Maturitatea se spune că se atinge undeva între 40 și 45 de ani. Sunt trei repere pe care trebuie să le atingi. Casa în care stai să fie o treime din avuția ta la 40 – 45 de ani. Dacă ai o mașină, o conduci, o folosești pe chirie, pe leasing, ești proprietar, nu contează să te coste maximum 10% din avuția ta și să ajungi la o avuție… Apoi o să mă întrebați, dar cât e avuția?

Avuția ar trebui să fie vârsta ta ori venitul tău împărțit la 10”, a afirmat economistul.

Lipsa educației financiare și stilul de viață precar frânează dezvoltarea economică a populației

Analizând cauzele acestor dezechilibre, Iancu Guda a atras atenția asupra faptului că România înregistrează cel mai scăzut nivel de educație financiară din Uniunea Europeană, doar 19% dintre cetățeni reușind să răspundă la trei întrebări elementare despre inflație, dobânzi și investiții. În plus, apetitul pentru lectură este extrem de redus, statisticile arătând că doar un român dintr-o sută citește o carte pe an.

Economistul a subliniat că obiceiurile zilnice reflectă nivelul de responsabilitate personală și a demontat mitul conform căruia un stil de viață sănătos necesită bugete mari. El a oferit exemple de alegeri simple și accesibile oricui, precum mișcarea fizică realizată acasă în detrimentul abonamentelor scumpe la sală, sau înlocuirea obiceiului nociv de a fuma pe stomacul gol cu consumul de apă cu lămâie.

În finalul intervenției sale, Iancu Guda a recomandat o regulă strictă de bugetare pentru o viață echilibrată: 50% din venituri pentru cheltuieli critice, 20-25% pentru cheltuieli importante, 5-10% pentru cele opționale, iar restul de 20% să fie direcționat constant către economii cu scop precis.

„Adevărul pentru care n-o să fiu foarte popular și din nou nu vreau să supăr pe nimeni, dar mă uit la niște cifre. Suntem țara cu cea mai scăzută educație financiară din Uniunea Europeană.

Doar 19% dintre români știu să răspundă la trei întrebări simple, de bază despre inflație, dobândă și investiții. Suntem țara care citește cel mai puțin. Avem doar unu din 100 de români care citesc o carte pe an. O carte.

Stilul nostru de viață. Ce mâncăm, câți români fac sport și nu trebuie să avem bani să mergem la o sală privată. Poți să faci sport cu un scaun acasă, pe podea, să cobori scările, genuflexiunile. Nu îți trebuie abonament la sală. E vorba de stilul tău de viață.

Dimineața putem să ne aprindem o țigară pe stomacul cu gol să bem o cafea sau putem să ne stoarcem o lămâie într-o apă plată. Iată alegeri simple, ieftine, care sunt accesibile oricui, dacă vrea să și asume până la urmă responsabilitatea.

Întotdeauna e mai ușor să dai vina pe altcineva că nu poți să economisești mai mult, că nu ești sănătos și atunci cred că ăsta e echilibrul.

Ca să revin… 50% cheltuieli critice, 20-25 să ai cheltuieli importante. 5-10% opționale și economiile să le duci spre 20%. Dar să le faci cu un scop!”, a încheiat Iancu Guda.

Indicator / Categorie	Situația actuală în România (2020-2025)	Recomandarea expertului (Iancu Guda)
Rata de economisire	Stagnare la 6%, în ciuda creșterilor salariale	Minimum 20% din veniturile lunare (cu un scop clar)
Educația financiară	19% dintre români cunosc noțiunile de bază	Necesitatea unui plan de viață bazat pe disciplină și studiu
Calculul avuției ideale	Nivel scăzut de conștientizare a patrimoniului	(Vârsta × Venitul anual) / 10
Ponderea locuinței proprii	Adesea blochează majoritatea capitalului	Maximum 1/3 (33%) din avuția totală la 40-45 de ani
Costul autoturismului	Achiziții disproporționate față de venituri	Maximum 10% din avuție (proprietate, chirie sau leasing)
Structura bugetului lunar	Orientare masivă către consum și cheltuieli	50% critice | 20-25% importante | 5-10% opționale | 20% economii
Stilul de viață și obiceiurile	Consum de tutun pe stomacul gol, sedentarism ridicat	Alegeri simple: sport acasă, hidratare corectă, lectură