Ce schimbări pregătește Guvernul prin legea salarizării: sporuri eliminate și salarii înghețate pentru unii bugetari

Legea salarizării pentru bugetari se apropie de etapa decisivă, iar autoritățile încearcă să finalizeze rapid negocierile pentru a evita pierderea unor fonduri importante din PNRR. Proiectul pregătește modificări ample privind grilele de salarizare, sporurile și cheltuielile de personal, în timp ce sindicatele din educație și sănătate critică o parte dintre măsurile analizate de Guvern.

Legea salarizării se apropie de adoptare, iar Guvernul încearcă să deblocheze reforma cerută prin PNRR

Autoritățile pregătesc ultimele negocieri pentru legea salarizării din sectorul public, proiect considerat esențial pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin PNRR. În lipsa adoptării actului normativ până la sfârșitul lunii august, statul riscă să piardă aproximativ 700 de milioane de euro din fondurile europene.

Potrivit informațiilor apărute pe surse zilele acestea, Ministerul Finanțelor a acceptat majorarea plafonului destinat cheltuielilor de personal cu 7,5 miliarde de lei. Această sumă ar urma să fie inclusă în noua construcție bugetară și ar putea permite ajustări salariale pentru o parte dintre angajații din administrația publică.

Discuțiile privind dimensiunea exactă a fondului de salarii urmează să fie purtate de ministrul Dragoș Pîslaru, cel care deține acum interimar portofoliul Muncii, cu reprezentanții Comisiei Europene. Nivelul final al anvelopei financiare va influența direct câți bugetari vor beneficia de majorări și câți vor rămâne cu veniturile blocate pentru o perioadă mai lungă.

În coaliție există presiuni pentru accelerarea procedurilor parlamentare. Surse politice susțin că PSD dorește ca legea salarizării să fie trimisă cât mai repede în Parlament, astfel încât votul final să fie obținut fără întârzieri. Există inclusiv posibilitatea ca proiectul să intre în circuit legislativ chiar în această săptămână.

Calculele făcute de Ministerul Finanțelor arată diferențe mari între scenariile analizate

Simulările realizate de specialiștii din Ministerul Finanțelor indică faptul că o suplimentare anuală de aproximativ 8 miliarde de lei pentru salariile din sistemul public ar permite creșteri pentru puțin peste jumătate dintre veniturile aflate acum în plată.

În schimb, dacă suma disponibilă ar fi fost mai mare, respectiv în jur de 12 miliarde de lei, procentul celor care ar fi primit majorări ar fi urcat spre trei sferturi din totalul angajaților.

În urma solicitării formulate de ministrul interimar al Muncii, bugetul total destinat salariilor ar urma să ajungă la 173,5 miliarde de lei. Surse apropiate negocierilor au precizat că Executivul nu ia în calcul suspendarea creșterilor pentru demnitari și nici înghețarea acestor venituri.

Noua lege a salarizării schimbă însă semnificativ și sistemul sporurilor acordate în sectorul public. Documentul aflat în lucru elimină compensația pentru condiții vătămătoare, acordată în prezent în valoare fixă, renunță la sporul de cifru și taie indemnizația de hrană.

În același timp, este păstrat bonusul de 40% pentru implicarea în proiecte europene, inclusiv pentru conducerea administrațiilor locale și județene.

Proiectul a provocat deja reacții critice din partea sindicatelor din educație și sănătate. Reprezentanții profesorilor reclamă faptul că grila propusă nu oferă salarii suficient de competitive pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. În sistemul medical, nemulțumirile sunt legate mai ales de reducerea sporului pentru condiții extrem de periculoase, care ar urma să fie diminuat considerabil.

Dragoș Pîslaru afirmă că reforma nu va duce la diminuarea salariilor actuale

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că legea salarizării va conține prevederi prin care veniturile aflate deja în plată să nu fie reduse după intrarea în vigoare a noilor reguli.

„Va exista o prevedere expresă că veniturile aflate în plată nu vor scădea”, a promis Pîslaru.

Oficialul a admis însă că anumite categorii de bugetari ar putea rămâne pentru o perioadă fără creșteri salariale, până la o viitoare indexare.

Potrivit acestuia, reforma urmărește refacerea raporturilor dintre diferitele familii ocupaționale și introducerea unei ierarhii salariale bazate pe coeficienți mai clari și mai predictibili. Dragoș Pîslaru a explicat că sistemul ar trebui să stabilească o structură unitară, de la funcțiile de conducere din stat până la nivelul angajaților debutanți.

„Ce încercăm să facem prin această lege de salarizare este să creăm din nou acele legături între familiile ocupaţionale, acele corelaţii care să aşeze grila pe bază de coeficienţi într-un mod profesionist, astfel încât să ai în toată salarizarea publică o ierarhie care pleacă de la preşedinte şi pe partea de jos este la salariile de debutanţilor”, a adăugat acesta.

În privința bonusurilor acordate în sectorul public, oficialul a arătat că se discută limitarea totalului sporurilor la cel mult 20% din salariul de bază.

Poziția lui Ilie Bolojan și cea a fostului ministru al Muncii, Florin Manole

Premierul interimar Ilie Bolojan a atras atenția, în urmă cu câteva zile, că statul suportă în prezent cheltuieli salariale mult prea ridicate în raport cu resursele economice disponibile.

Acesta a susținut că eventualele majorări mai consistente pot fi susținute doar prin reducerea altor cheltuieli publice și prin restructurări în instituțiile unde schema de personal este supradimensionată.

„Avem cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile țării.

Creșterile care pot fi făcute de la anul trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități: o corecție de amplitudine mică sau, dacă se doresc corecții și creșteri mai mari, singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reduceri de personal unde nu este justificat, ca să poți să îi plătești mai bine pe cei care lucrează mai bine”, a indicat Ilie Bolojan.

Cât despre Florin Manole, acesta a vorbit despre legea salarizării în momentul în care a predat mandatul său, după ce PSD a părăsit Guvernul.

„Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar îl va găsi astăzi când va veni în minister. I-l voi preda personal și vom comunica despre acest proiect. Vreau să vă asigur că voi colabora pentru acest deziderat, pentru a avea o lege bună la finalul tuturor consultărilor

Am făcut o nouă lege în care nimeni să nu piardă din venituri”, a afirmat acesta pe 27 aprilie 2026.

Florin Manole a explicat că actualul sistem este „complet dezorganizat”, cu peste 100 de modificări doar în domeniul sănătății și asistenței sociale.

Proiectul propune rearanjarea grilelor de salarizare în funcție de importanța și complexitatea muncii, dar și de indicatorii specifici fiecărui domeniu. Un alt obiectiv este reducerea discrepanțelor dintre salariile din sistemul bugetar.

Potrivit fostului ministru, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și indemnizația președintelui va scădea de la 1 la 12, cât este în prezent, la 1 la 8. În același timp, proiectul prevede eliminarea unei mari părți a sporurilor și reducerea plafonului total al acestora de la 30% la 20%, în încercarea de a simplifica și echilibra sistemul de remunerare.

Aplicarea noii legi va avea la bază o valoare de referință de 4.325 de lei, echivalentă cu salariul minim pe economie estimat pentru 1 iulie 2026. Această abordare ar urma să decupleze creșterile salariale din sistemul public de evoluția salariului minim.

„Vom decupla astfel creșterile viitoare din sistemul de salarizare bugetar de creșterea salariului minim pe economie. Aceasta a fost una dintre principalele probleme care au împiedicat aplicarea politicii publice în forma anterioară”, a mai indicat Florin Manole.

Subiect	Detalii principale
Miza reformei	România riscă să piardă aproximativ 700 de milioane de euro din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată până la finalul lunii august
Majorarea anvelopei salariale	Ministerul Finanțelor a aprobat creșterea fondului pentru salarii cu 7,5 miliarde de lei
Impact asupra salariilor	Simulările arată că majorările ar putea acoperi puțin peste jumătate dintre salariile actuale din sistemul public
Nivelul total al cheltuielilor	Bugetul total pentru salariile bugetarilor ar putea ajunge la 173,5 miliarde de lei
Sporuri eliminate	Sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de cifru și indemnizația de hrană ar putea fi eliminate
Sporuri păstrate	Bonusul de 40% pentru proiecte europene rămâne în vigoare inclusiv pentru aleșii locali
Educație	Sindicatele critică nivelul propus pentru salariile profesorilor din învățământul preuniversitar
Sănătate	Sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar putea fi redus de la 85% la 40%
Poziția Guvernului	Autoritățile susțin că veniturile aflate deja în plată nu vor fi diminuate
Posibile efecte	Unele categorii de bugetari ar putea avea salariile blocate până la o viitoare indexare