Mugur Isărescu estimează o inflație maximă de 11% anul acesta. BNR: Investițiile externe, singura soluție împotriva declinului economic

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că încetinirea economică europeană și prețurile mari expun România riscului de stagflație. Instituția estimează că inflația va atinge un vârf de 11% în iulie, urmând să coboare spre 6% din septembrie. Scăderea consumului și optimizarea cheltuielilor de personal sprijină corecția prețurilor, însă autoritățile mizează exclusiv pe investiții externe pentru relansarea sustenabilă a activității economice naționale.

Mugur Isărescu avertizează că riscul de stagflație amenință economia românească. Cât va fi inflația în 2026?

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment ferm marți, 19 mai 2026, în cadrul unei conferințe de presă organizate pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

Oficialul a evidențiat riscul ca România să intre într-un scenariu de stagflație, în contextul încetinirii economice și al inflației ridicate de la nivel european. Șeful BNR a făcut referire la avertismentele lansate recent de comisarul european pentru economie privind pericolul unei combinații între stagnare economică și inflație persistentă în Europa.

Guvernatorul a explicat că România nu este ferită de riscurile economice care afectează întreaga Europă și a subliniat că investițiile reprezintă principalul motor care poate susține creșterea economică.

Acesta a punctat că decizia de a-l cita pe comisarul european nu a fost întâmplătoare, deoarece pericolul stagnării creșterii economice și al inflației mari există și în țara noastră.

„Nu am ales întâmplător să-l citez pe comisarul european de economie care vorbește despre pericolul stagflației în Europa, nu în România. Deci în Europa vorbește despre pericolul stagflației sau stagnare a creșterii economice și inflație mai mare. Pericolul există și la noi.

Ceea ce poate să împingă în sus creșterea economică sunt investițiile și în special investițiile din surse externe care au și un alt avantaj: nu ne creează deficite în contul curent”, a afirmat Mugur Isărescu.

Oficialul a anunțat că inflația ar urma să urce până la 11% în iulie anul acesta. Acesta a precizat că, din luna septembrie, indicatorul ar urma să scadă până la 6% pe an, pe fondul unui efect de bază favorabil.

Isărescu a estimat că la sfârșitul anului rata va ajunge la cinci și ceva la sută și a adăugat că este posibil ca și în Europa inflația să crească, ceea ce înseamnă că în toamnă România s-ar putea să nu mai fie campioană la acest capitol.

„Va creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%.

Creşterile sunt mici, pentru că apoi în septembrie să avem deja o inflaţie de 6%. Şi spre sfârşitul anului 5 şi ceva. Cu datele de acum. Proiecţiile strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. Şi acum trebuie să adăugăm şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, adică să avem guvern.

Deci, pe undeva pe la 5,5 la sfârşitul anului, în jurul acestui nivel, e posibil ca şi în Europa inflaţia să crească, nu neapărat 5,5. În sfârşit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflaţie”, a transmis guvernatorul BNR cu privire la inflație.

 

Tensiunile din Orientul Mijloiu au mărit puternic presiunile asupra prețurilor de consum

Creșterea abruptă a prețului petrolului a generat un nou val de presiuni inflaționiste în întreaga Europă. Guvernatorul a explicat că traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni ale anului, dar s-a inversat în martie.

„Aceasta a fost traiectoria în mare parte descendentă a ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale anului. Ea însă s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu.

Observaţi la determinanţii inflaţiei că majoritatea factorilor şi în primul rând restrângerea cererii de consum au acţionat în sensul reducerii preţurilor. În schimb, creşterea abruptă a preţului la ţiţei a avut efectul invers”, a explicat Isărescu.

Mugur Isărescu a vorbit despre ceea ce numește „inflația Ormuz”, referindu-se la impactul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz asupra piețelor globale de energie și materii prime. Șeful băncii centrale a menționat că în toată Europa se vorbește despre acest fenomen care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale.

Acest blocaj a avut efecte directe pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu, prețul îngrășămintelor crescând foarte mult.

„Se vorbeşte, dar nu numai la noi, în toată Europa, de inflaţia Ormuz. Blocarea strâmtorii Ormuz, care a generat un şoc amplu la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte pieţe, la îngrăşăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu şi aceste grafice arată acest impact. A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a adăugat guvernatorul BNR.

În acest context, guvernatorul a explicat că investițiile au în prezent o pondere redusă în PIB și trebuie să crească într-un ritm semnificativ mai rapid decât scăderea consumului, care deține cea mai mare pondere în economie.

Potrivit acestuia, investițiile reprezintă principala zonă prin care economia poate reveni la o creștere sustenabilă, solidă și neinflaționistă, fără a genera noi probleme legate de inflație sau de finanțarea externă, oferind totodată autorităților spațiu de acțiune pentru a tempera scăderea activității economice fără a crea dispute cu creditorii externi.

„Este adevărat că investiţiile au o pondere mică în PIB şi ele trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului.

Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este zonă în care putem să acţionăm pentru a tempera scăderea activităţii economice în România şi revenirea pe o creştere, să o numim sustenabilă, o creştere de durată şi neinflaţionistă şi fără să ne creeze probleme cu creditorii externi şi cu deteriorarea fiscală”, a afirmat Isărescu.

Reducerea consumului populației temperează scumpirile, dar afectează nivelul de trai

Isărescu a admis însă că evoluțiile din România au și efecte sociale negative, în condițiile în care salariile reale sunt afectate, iar consumul încetinește. Totuși, el a declarat că țara noastră are o evoluție surprinzător de bună cu costurile unitare cu forța de muncă din punct de vedere al inflației.

Guvernatorul a recunoscut că din punct de vedere social nu este plăcut să existe o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a acestora, dar a subliniat că acest fenomen ajută BNR în lupta cu prețurile.

„Avem o evoluție surprinzător de bună cu costurile unitare cu forța de muncă, din punct de vedere al inflației. Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația”, a explicat Mugur Isărescu.

De asemenea, Isărescu a arătat că și scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației. El a afirmat că reducerea volumului cifrei de afaceri din comerț este social dureroasă, dar acționează în sensul dorit de banca centrală, cel de liniștire a pieței.

Pe de altă parte, șeful BNR avertizează că tensiunile politice pot afecta încrederea investitorilor și accesul la finanțare externă, explicând că evoluția viitoare va depinde sporit de creditele externe, care au nevoie de continuitate politică, o criză în acest sens fiind total dăunătoare.

Guvernatorul a subliniat că ajustarea fiscală și stimularea consumului sunt obiective greu de atins simultan. El a concluzionat că varianta de a face corecție fiscală și în același timp de a spori veniturile și consumul nu funcționează, fiind vorba despre măsuri complet conflictuale.

Efecte și asupra companiilor și a activității comerciale

În final, șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității, iar companiile au început deja să își optimizeze cheltuielile de personal pe fondul ajustării fiscale. Acest lucru a dus la detensionarea condițiilor de pe piața muncii, cu implicațiile sociale de rigoare.

„Companiile au optimizat cheltuielile de personal, în contextul slăbirii activității economice. Sunt efectele ajustării fiscale. S-au detensionat condițiile de pe piața muncii, cu implicațiile sociale de rigoare”, a indicat guvernatorul BNR.

Potrivit lui Isărescu, deviația PIB-ului este puternic negativă, ceea ce indică o restrângere a activității, dar partea bună este că temperează cererea, urmând ca autoritățile să vadă cum pot calibra situația pentru a fi suportabilă social.

„Partea bună e că ne ajută la inflație, temperează cererea. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social”, a mai precizat Mugur Isărescu.

Indicator macroeconomic	Orizont de timp / Perioadă	Valoare estimată / Tendință	Cauză principală / Impact economic
Vârf rată inflație	Iulie 2026	11%	Tensiunile geopolitice din Strâmtoarea Ormuz și prețul țițeiului.
Țintă inflație (toamnă)	Septembrie 2026	6%	Manifestarea unui efect de bază favorabil în economie.
Prognoză inflație (final de an)	Decembrie 2026	Peste 5%	Stabilizarea piețelor și temperarea cererii agregate.
Deviația PIB	Prezent (Mai 2026)	Puternic negativă	Restrângerea activității economice sub potențialul teoretic.
Consumul populației	Trimestrul II 2026	În scădere / Frânare	Scăderea volumului comerțului cu amănuntul; efect social dureros.
Salariile reale	Dinamică actuală	Deteriorare în termeni reali	Stabilitatea costurilor cu forța de muncă ajută la scăderea inflației.
Piața muncii	Perioada curentă	Detensionare	Companiile își optimizează și reduc cheltuielile de personal.
Soluție anti-stagflație	Pe termen mediu	Creșterea investițiilor	Prioritizarea surselor externe care nu creează deficit de cont curent.