EXCLUSIV. Cum poate România să transforme digitalizarea urbană într-un avantaj economic real? Interviu cu Loredana Gavrilescu, Iceberg Plus

Nu mai vorbim despre „orașele viitorului” din filme SF, ci despre administrații care folosesc AI și Digital Twins pentru a economisi bani, a reduce erorile și a lua decizii mai inteligente. Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus, ne explică de ce aceste tehnologii devin infrastructură strategică în Europa și cum pot transforma orașele în ecosisteme digitale mai eficiente, mai accesibile și mai atractive pentru investiții. De la simularea traficului și prevenirea dezastrelor până la turism incluziv și noi modele de business urbane, discuția deschide o întrebare esențială: cum poate România să transforme digitalizarea urbană într-un avantaj economic real?

AI-ul și Digital Twins nu mai sunt concepte futuriste, ci instrumente prin care orașele pot reduce costuri, evita greșeli și atrage investiții. Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus, ne explică cum infrastructurile digitale urbane pot transforma administrațiile locale în ecosisteme mai eficiente, incluzive și competitive economic.

Cum pot investițiile în tehnologii precum AI și Digital Twins să genereze beneficii economice concrete pentru orașe și administrații publice?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – Investițiile în AI și Digital Twins nu mai sunt despre „orașele SF ale viitorului”, ci despre un lucru foarte pragmatic: cum iei decizii mai bune, mai rapid și cu costuri mai mici.

În business, nimeni nu investește fără să facă simulări, scenarii sau analize de risc. Exact asta încep să facă și orașele. Un Digital Twin este, practic, o copie digitală a orașului care folosește date reale despre trafic, clădiri, transport, utilități sau spații publice, pentru a testa diferite scenarii înainte ca administrația să investească bani sau să implementeze schimbări în spațiul fizic.

De exemplu, un oraș poate simula ce se întâmplă dacă modifică un sens de circulație, introduce o nouă linie de transport, reorganizează o zonă urbană sau modernizează infrastructura energetică. În loc să descopere problemele după implementare, le poate vedea dinainte, într-un mediu digital sigur.

Asta înseamnă mai puține decizii luate „după instinct”, mai puține erori costisitoare și o utilizare mult mai eficientă a banilor publici.

La nivel european, aceste tehnologii au trecut deja din zona de experiment. Prin programe precum Horizon Europe, Digital Europe sau inițiative precum Climate-Neutral and Smart Cities Mission, Uniunea Europeană tratează Digital Twins ca infrastructură strategică pentru orașele viitorului.

Mai mult, se conturează deja următoarea etapă: modele de tip Digital Twin as a Service, unde orașele nu mai trebuie să construiască servicii de la zero, ci pot accesa infrastructuri digitale interoperabile, conectate la standarde europene comune. În conceptul de Citiverse, aceste sisteme devin un fel de „strat digital” al orașului, care completează infrastructura fizică și ajută administrațiile să ofere servicii mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor reale ale oamenilor.

Din perspectivă economică, impactul este destul de clar: costuri operaționale mai mici, investiții publice mai bine fundamentate, planificare urbană mai predictibilă și o capacitate mai mare de a atrage finanțări și parteneriate internaționale.

Posibile aplicații sunt:
● Mediu și climă: Monitorizarea continuă a calității aerului permite implementarea rapidă a măsurilor de atenuare a poluării.
● Reziliență: Simularea dezastrelor naturale (inundații, seisme) sprijină elaborarea planurilor de urgență și optimizarea timpilor de răspuns.
● Planificare urbană: Integrarea elementelor de incluziune și accesibilitate direct în faza inițială de proiectare digitală a spațiilor publice.
● Mentenanță: Eficientizarea managementului deșeurilor, monitorizarea flotei de salubritate și optimizarea managementului de trafic.
● Turism: Dezvoltarea de trasee urbane accesibile, adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.
● Inovare și antreprenoriat: Facilitarea accesului la date deschise pentru dezvoltarea de noi soluții comerciale, cum ar fi rețelele integrate de stații de încărcare electrică.
● Educație și cultură: Explorarea patrimoniului istoric și monitorizarea biodiversității prin intermediul tehnologiilor imersive.
● Guvernanță participativă: Consultarea cetățenilor prin vizualizarea proiectelor edilitare în stadiul de simulare virtuală.
● Identitate urbană (Branding): Creșterea atractivității orașului pentru investiții, turism și evenimente culturale, urmând modelele implementate în Rotterdam, Helsinki, Tampere sau Barcelona.

Ce modele de business ar putea susține, pe termen lung, platforme digitale de acest tip, după încheierea finanțării europene de 6 milioane de euro?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – Finanțările europene sunt foarte utile pentru a porni astfel de proiecte, mai ales în etapa de cercetare, prototipare și testare. Dar, pe termen lung, o platformă de tip Digital Twin nu poate depinde doar de granturi. Ca să reziste, trebuie gândită ca o infrastructură cu valoare economică reală, care își poate susține o parte din costuri prin servicii, parteneriate și utilizări comerciale bine definite.

În cercetarea realizată în proiectul European Citiverses Uniting for Inclusiveness (CU), unde analizăm modele de business pentru gemenii digitali urbani, ne-am uitat și la exemple europene deja avansate. Un caz relevant este Rotterdam, unde municipalitatea a ales să lucreze cu un consorțiu privat, format din Future Insight și Capgemini, pentru dezvoltarea și mentenanța platformei pe o perioadă de 10 ani. Este un exemplu interesant pentru că orașul păstrează controlul asupra datelor, dar folosește expertiza și capacitatea operațională a mediului privat pentru a duce platforma mai departe.

Pentru inițiativa noastră, după etapa de implementare, adică după 2027, direcția este clară: serviciile esențiale pentru cetățeni trebuie să rămână gratuite. În același timp, platforma poate deveni sustenabilă prin câteva direcții de monetizare care nu afectează accesul publicului la beneficiile de bază.

Noi, la Iceberg Plus, în calitate de lideri ai pachetului de lucru dedicat modelelor de business, explorăm în prezent trei direcții principale.
Prima este zona de Accessibility as a Service. Practic, soluțiile dezvoltate pentru accesibilitate, de exemplu, pentru persoane cu dizabilități sau pentru familii care au nevoie de informații mai bune despre un spațiu urban înainte de a ajunge acolo, pot fi replicate și adaptate pentru alte orașe europene. Aici pot apărea servicii de consultanță, formare și sprijin pentru municipalități care vor să dezvolte orașe mai incluzive.

A doua direcție ține de date și servicii digitale. Datele publice de bază trebuie să rămână deschise, în logica Open Data. Pe de altă parte, anumite straturi avansate, cum ar fi modele 3D detaliate, simulări predictive de trafic sau date specializate utile pentru dezvoltatori imobiliari, companii de logistică sau furnizori de servicii urbane, pot fi oferite prin abonamente, licențe sau modele SaaS.

A treia direcție este legată de parteneriate public-private pentru servicii publice avansate. Aici, platforma devine infrastructura pe care se pot construi servicii necesare pentru cetățeni: transport la cerere pentru persoane cu mobilitate redusă, monitorizarea accesibilității în clădiri publice, precum muzee sau spitale, sau aplicații de asistență urbană personalizată.

Cu alte cuvinte privim proiectul aceasta ca pe o oportunitate de a studia intrastructura urbană cu oportunitățile și nevoile sale, cu scopul de a crea în final valoare publică și economică în același timp: servicii gratuite pentru cetățeni acolo unde contează, dar și modele comerciale clare pentru actorii care folosesc datele și capabilitățile avansate ale platformei.

În ce măsură accesibilitatea urbană poate deveni un factor de creștere economică prin atragerea unui număr mai mare de turiști, participanți la evenimente și investitori?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – Accesibilitatea reprezintă un factor cu impact economic direct. La nivel internațional, marii organizatori de evenimente și turnee selectează cu prioritate arenele și orașele care garantează standarde riguroase (ESG, incluziune). De asemenea, conformitatea cu cerințele de accesibilitate digitală și fizică devine o condiție obligatorie pentru accesarea fondurilor europene destinate modernizării infrastructurii publice.

Din perspectivă comercială, adaptarea infrastructurii urbane atrage segmentul de piață asociat cu „Purple Pound” (termen folosit pentru puterea de cumpărare a persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora), oferind predictibilitatea solicitată de acești utilizatori. Istoricul inovațiilor tehnologice demonstrează că soluțiile proiectate inițial pentru persoanele cu nevoi speciale generează beneficii comerciale la nivelul întregii societăți, un exemplu relevant fiind dezvoltarea cărților audio, concepute inițial pentru veteranii de război nevăzători și devenite ulterior o industrie globală de profil.

Această schimbare vine peste o realitate demografică tot mai evidentă: Europa îmbătrânește. Până în 2070, aproape o treime dintre europeni vor avea peste 65 de ani, iar numărul celor de peste 80 de ani se va dubla, ajungând la peste 12% din populație.

Asta înseamnă că nevoile legate de mobilitate, orientare, accesibilitate sau sprijin cognitiv nu vor mai fi excepții, ci parte din viața de zi cu zi a orașelor. Cu alte cuvinte, „cetățeanul mediu” al următoarelor decenii va arăta diferit: va avea nevoi mai diverse, va interacționa altfel cu spațiul public și va avea nevoie de infrastructuri urbane gândite mai atent, mai flexibil și mai incluziv.

Care sunt principalele provocări financiare și administrative pentru replicarea unei astfel de soluții în alte orașe din România?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – O dificultate majoră identificată la nivel administrativ este fragmentarea informațiilor, datele urbane referitoare la trafic, urbanism sau mediu fiind adesea stocate în departamente izolate. Această dispersie a datelor, vizibilă și la nivel european, determină ca majoritatea gemenilor digitali să funcționeze doar ca instrumente de vizualizare, fără capacități de simulare complexă.

Din punct de vedere financiar, deși o mare parte dintre municipalitățile din România pot accesa fonduri europene pentru faza inițială, acestea se confruntă cu limitări bugetare privind asigurarea cofinanțării și cu un deficit de personal specializat pentru mentenanță și achitarea licențelor pe termen lung. Soluția sustenabilă constă în evitarea achiziției de sisteme software de tip monolit și orientarea către soluții modulare, bazate pe standardele de interoperabilitate dezvoltate în UE, conform modelului DTaaS (Digital Twin as a Service).

Totodată, este esențială structurarea unor parteneriate cu mediul privat pentru a valorifica expertiza dezvoltatorilor de software în proiectarea unor soluții aliniate la obiectivele locale. Acest model permite implementarea treptată a tehnologiei, reducerea costurilor operaționale și susținerea financiară a infrastructurii prin servicii cu valoare adăugată destinate sectorului privat. În plus, succesul acestui demers depinde direct de corelarea strategiilor naționale cu inițiativele de la nivel regional și local.

Cum pot autoritățile locale evalua rentabilitatea investițiilor în infrastructuri digitale urbane, dincolo de beneficiile sociale și de incluziune?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – Rentabilitatea financiară a acestor tehnologii poate fi monitorizată prin trei indicatori principali de performanță. Primul constă în optimizarea costurilor de execuție a lucrărilor publice (CapEx Avoidance), întrucât identificarea și corectarea erorilor de proiectare direct în mediul virtual reduce necesitatea unor refaceri costisitoare pe șantierele din teren.

Al doilea indicator vizează economiile prin prevenție (Remediation Savings), proiectarea conformă cu standardele de accesibilitate din prima fază, eliminând riscul unor sancțiuni financiare din partea Uniunii Europene sau a unor cheltuieli ulterioare de reamenajare și demolare care pot duce la x1000.

Al treilea indicator evaluează stimularea activității economice locale. Prin oferirea accesului la platformă în regim de date deschise, investiția publică sprijină direct mediul antreprenorial. Autoritățile pot cuantifica rentabilitatea prin numărul de companii tehnologice și start-up-uri care utilizează aceste date urbane pentru a dezvolta noi servicii și aplicații comerciale, contribuind la crearea de locuri de muncă înalt calificate și la creșterea veniturilor fiscale locale.

Ce oportunități economice pot apărea pentru companiile de tehnologie, consultanță și servicii digitale implicate în dezvoltarea ecosistemelor de tip „citiverse”?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – Dezvoltarea conceptului de Citiverse deschide deja oportunități concrete de business pentru companiile care lucrează cu date, software urban sau tehnologii de simulare digitală. Vedem acest lucru inclusiv în regiune. De exemplu, la Sofia, în Bulgaria, au început deja demersurile pentru selectarea unui furnizor de date dedicat geamănului digital al orașului.

Practic, pe măsură ce orașele încep să construiască astfel de ecosisteme digitale, apare nevoia unor companii care să organizeze, gestioneze și transforme volume mari de date în instrumente utile pentru administrații și cetățeni. Aici intră atât integrarea datelor conform noilor reglementări europene, precum Data Act sau AI Act, cât și dezvoltarea de modele 3D și simulări pentru domenii precum real estate, mobilitate urbană sau vehicule autonome.

În paralel, se conturează o piață tot mai importantă pentru servicii de consultanță și formare dedicate administrațiilor publice. În țările nordice și în Marea Britanie există deja programe universitare și profesionale pentru noile roluri care apar în managementul urban digital: specialiști în date urbane, care lucrează cu fluxuri de informații în timp real pentru planificare și politici publice, sau experți în accesibilitate și design universal, care ajută orașele să devină mai incluzive atât fizic, cât și digital.

De asemenea, și România a început să facă demersuri în această direcție, impulsionată de lansarea unor linii majore de finanțare prin Programele Regionale și axele naționale dedicate digitalizării sau calității vieții. Fie că vorbim despre platforme de Smart City, rețele de senzori IoT sau laboratoare vii (Living Labs), autoritățile locale accesează fonduri europene considerabile pentru proiecte de e-guvernare.

Pentru companiile românești de tehnologie, acest context aduce o oportunitate de piață extrem de concretă: livrarea de soluții software modulare și servicii specializate, capabile să integreze datele și să eficientizeze real procesul de modernizare urbană.

Considerați că proiectele europene de acest tip pot contribui la reducerea decalajului tehnologic dintre Europa și alte regiuni, precum SUA sau Asia, în domeniul orașelor inteligente?

Loredana Gavrilescu, Business Development Lead, Iceberg Plus: – Da, însă Europa începe să joace într-un mod diferit față de SUA sau Asia, iar aici apare o oportunitate. În loc să concureze direct prin dimensiunea platformelor sau prin volumul de date colectate, Europa încearcă să construiască un model bazat pe suveranitate digitală, transparență și încredere.

Dacă în SUA piața este dominată de marile corporații tehnologice, iar în anumite zone din Asia accentul cade mai mult pe control și monitorizare, modelul european merge într-o altă direcție: tehnologie construită în jurul cetățeanului, cu reguli clare privind datele, etica și utilizarea AI.

Asta înseamnă că subiecte precum protecția datelor, incluziunea sau transparența algoritmilor devin parte din infrastructura tehnologică încă din faza de proiectare. Proiecte precum European Citiverses Uniting for Inclusiveness (CU) merg exact în această direcție, integrând accesibilitatea și drepturile utilizatorilor direct în modul în care sunt construite platformele digitale urbane.

În același timp, Europa încearcă să evite dependența de ecosisteme complet închise și promovează standarde deschise și interoperabile. De exemplu, tehnologii precum OpenUSD încep să fie adoptate inclusiv de mari companii din automotive și tech, tocmai pentru că permit colaborare și compatibilitate între platforme diferite.

Faptul că jucători globali își adaptează deja soluțiile pentru a respecta regulile europene legate de transparență, AI sau gestionarea datelor arată că Europa începe să influențeze piața globală mai degrabă prin capacitatea de a seta standarde și reguli de joc, decât prin volum.