Frica de AI ar putea deveni o profeție autoîmplinită: „Există riscul ca frica să ajute, de fapt, la nașterea realității”

Economistul Robert Shiller, laureat al Premiului Nobel, avertizează că teama tot mai răspândită privind inteligența artificială ar putea avea efecte economice reale, transformându-se într-o profeție autoîmplinită. El susține că narațiunile negative despre AI influențează deciziile economice.

Robert Shiller avertizează că frica de AI ar putea deveni o profeție autoîmplinită

Există mai multe motive pentru care oamenii manifestă ostilitate față de inteligența artificială (Artificial Intelligence/AI), printre care disconfortul generat de centrele de date, considerate problematice din mai multe puncte de vedere, inclusiv prin consumul ridicat de apă. Totuși, cel mai important motiv invocat ar fi teama că AI-ul ar putea duce la pierderea unui număr mare de locuri de muncă. Robert Shiller, economist laureat al Premiului Nobel, își exprimă îngrijorarea că această panică ar putea funcționa ca o profeție autoîmplinită, în sensul în care frica socială ar putea ajunge să producă tocmai efectele de care oamenii se tem.

Într-un articol de opinie publicat în „The New York Times” pe 22 iunie, intitulat „Acest Doommaxxing trebuie să înceteze”, Shiller își extinde cercetările pentru care a fost distins cu Premiul Nobel, analizând modul în care piețele tind să evalueze greșit riscurile. El susține că aceste erori sunt alimentate de narațiunile economice – adică de poveștile pe care oamenii și le transmit reciproc despre direcția economiei. Economistul avertizează că, în momentul în care milioane de persoane iau decizii economice pe baza unor așteptări pesimiste, există riscul ca această teamă colectivă să contribuie chiar la materializarea scenariilor negative.

Teama de înlocuire a lucrătorilor de către mașini nu este un fenomen nou, iar, potrivit lui Shiller, în multe cazuri frica a precedat efectiv schimbările reale de pe piața muncii. El amintește că, în anii 1830, ludiții s-au revoltat împotriva războaielor de țesut, evenimente intens mediatizate de presa vremii. De asemenea, în anii 1920, piesa de teatru „R.U.R.”, care imagina o revoltă a roboților împotriva oamenilor, a devenit foarte populară, contribuind la consolidarea acestor temeri.

În același sens, se menționează că prăbușirea bursieră din 1929 nu ar fi putut, în sine, să declanșeze Marea Depresiune deoarece doar o mică parte a populației americane deținea acțiuni la acea vreme. Se consideră că agravarea crizei a fost determinată mai ales de scăderea consumului, cauzată de incertitudinea răspândită privind veniturile viitoare.

Rcesiunea din 1957–1958 ar fi fost numită de presă „Recesiunea Automatizării”, pe fondul ideii că mașinile din fabrici ar fi fost responsabile pentru declinul economic, însă ulterior aceasta a fost reinterpretată ca o recesiune ciclică obișnuită. Shiller își exprimă temerea că și în prezent are loc o interpretare similar eronată, în condițiile în care piața muncii încetinește din mai multe cauze, dar există relatări conform cărora frica de o posibilă „apocalipsă AI” ar accentua blocajele economice și ar contribui la un nivel foarte scăzut al încrederii consumatorilor.

În același timp, el arată că un sondaj realizat de Quinnipiac în martie indică faptul că 70% dintre americani cred că inteligența artificială va duce la reducerea numărului de locuri de muncă, procent în creștere față de 56% în anul precedent. Totuși, cercetările efectuate de Yale Budget Lab nu ar fi identificat modificări semnificative în structura ocupațională a locurilor de muncă cele mai expuse la AI, de la lansarea produsului ChatGPT la sfârșitul anului 2022.

„Când milioane de oameni iau milioane și milioane de decizii bazate pe așteptări negative, există riscul ca frica să ajute, de fapt, la nașterea realității”, a avertizat Shiller.

Robert Shiller mizează pe rolul liderilor din tehnologie și comunicare publică în modelarea percepției despre AI

Shiller a afirmat că această rundă de temeri este chiar mai gravă, întrucât sursa anxietății provine chiar de la liderii companiilor care dezvoltă inteligența artificială. El a menționat că Dario Amodei, reprezentant al companiei Anthropic, a susținut că AI ar putea elimina până la jumătate dintre locurile de muncă entry-level din mediul corporativ în următorii cinci ani. De asemenea, șeful diviziei Microsoft AI, Mustafa Suleyman, a estimat că o mare parte a activităților de birou ar putea fi automatizată într-un interval de 12 până la 18 luni. Ulterior, ambii ar fi revenit asupra acestor termene și le-ar fi nuanțat.

În ceea ce privește posibilele soluții, Shiller a considerat că singurul element cu potențial pozitiv ar fi leadershipul. El a făcut referire la un studiu recent care ar fi arătat că discursurile radiofonice ale președintelui Franklin D. Roosevelt din 1935 ar fi influențat în mod măsurabil creșterea cheltuielilor în orașele unde expunerea la radio era mai mare.

Economistul a concluzionat că autoritățile de la Washington ar avea o capacitate limitată de a influența aceste narațiuni economice și a adăugat că, evident, Donald Trump nu ar putea fi comparat cu Franklin Roosevelt în acest sens.

În același context, Shiller a sugerat că o abordare mai eficientă ar fi adresarea directă către liderii din Silicon Valley, care, în opinia sa, ar fi promovat cu insistență aceste narațiuni negative. El a subliniat că, deși atenția din mass-media asupra puterii AI ar putea contribui la promovarea produselor acestor companii, efectul ar putea deveni problematic într-o perioadă de recesiune, când climatul economic ar îngreuna vânzările.

„Washingtonul poate face prea puține lucruri în privința acestor narațiuni. Și, este de la sine înțeles, Donald Trump nu este un Franklin Roosevelt. Ca atare, poate că cel mai bun lucru pe care îl putem face este să apelăm direct la liderii din Silicon Valley care au promovat aceste narațiuni negative cu atâta vigoare. Cu siguranță, atenția rezultată în mass-media, care evidențiază cât de periculos de puternic este modelul vostru de AI, vă poate ajuta să vindeți mai multe produse, dar s-ar putea să fie mult mai greu să faceți acest lucru într-o perioadă de recesiune”, a concluzionat Shiller.