Evaluarea Națională începe cu mii de elevi lipsă. Aproape 15.000 nu apar înscriși la examenul care le decide admiterea la liceu

Generația de elevi care susține Evaluarea Națională 2026 intră luni în examen după un parcurs școlar marcat de pandemie, școală online, schimbări curriculare și instabilitate la conducerea Educației. Datele oficiale arată că aproape 15.000 de elevi care figurau în clasa a VIII-a la începutul anului școlar nu se regăsesc printre candidații înscriși la examen. În același timp, această generație va deveni prima care va intra la liceu pe baza noilor planuri-cadru, programe școlare și manuale aflate în curs de implementare.

Aproape 9% dintre elevi nu se regăsesc printre candidații înscriși la Evaluarea Națională

Elevii care susțin Evaluarea Națională în 2026 fac parte din una dintre cele mai analizate generații școlare din ultimii ani, fiind primii care au parcurs integral ciclul primar și gimnazial în perioada marilor transformări din sistemul educațional.

Datele obținute de Edupedu.ro de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că această generație a început clasa pregătitoare în septembrie 2017, cu 156.170 de copii înscriși. Doi ani mai târziu, la începutul anului școlar 2019-2020, efectivul ajunsese la 176.685 de elevi în clasa a II-a, iar la finalul anului școlar 171.723 dintre aceștia au fost declarați promovați.

Creșterea cu aproximativ 20.000 de elevi între clasa pregătitoare și clasa a II-a nu a fost explicată oficial. În aceeași perioadă, în contextul închiderii școlilor din cauza pandemiei, ministrul Educației de la acea vreme, Monica Anisie, transmitea recomandări privind promovarea elevilor și evitarea situațiilor de corigență.

La începutul actualului an școlar, 2025-2026, în clasa a VIII-a erau înregistrați 162.616 elevi, potrivit datelor furnizate de INS. Simularea Evaluării Naționale a confirmat aproape identic dimensiunea generației. La proba de Limba și literatura română au fost încărcate peste 145.200 de lucrări, s-au înregistrat peste 11.800 de absenți, un candidat a fost eliminat, iar peste 5.200 de elevi proveneau din unități care nu au organizat simularea.

Pentru examenul propriu-zis, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat înscrierea a peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a. Raportat la cei 162.616 elevi aflați în evidențele școlare la începutul anului, rezultă că aproximativ 14.600 de elevi, adică aproape 9% din generație, nu figurează printre candidații înscriși.

În mod normal, înscrierea la Evaluarea Națională este realizată automat de secretariatele unităților de învățământ pentru toți absolvenții promovați ai clasei a VIII-a.

Diferența poate include elevi corigenți, repetenți, elevi cu situații școlare neîncheiate, transferați în alte sisteme educaționale sau aflați în alte situații administrative. Totuși, cifra oferă și o imagine asupra dificultăților acumulate pe parcursul anilor de gimnaziu.

Pandemia a influențat decisiv parcursul școlar al generației care susține examenul în 2026

Parcursul acestor elevi a fost puternic marcat de criza sanitară declanșată în 2020, care a modificat radical modul de desfășurare a procesului educațional.

Anul școlar 2019-2020 a coincis cu suspendarea cursurilor față în față și trecerea bruscă la învățarea online. În acel context, Evaluarea Națională de la finalul clasei a II-a nu a mai fost organizată, generația actuală devenind prima care a ratat această etapă de evaluare standardizată.

Ulterior, o parte importantă din clasele a III-a și a IV-a s-a desfășurat în sistem online sau hibrid. Accesul inegal la tehnologie și diferențele dintre comunități au accentuat discrepanțele educaționale existente.

În 2022, când elevii au ajuns în clasa a IV-a, au susținut prima evaluare standardizată din parcursul lor școlar. Raportul național elaborat de Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație a evidențiat efectele pandemiei asupra procesului de învățare, în special în ceea ce privește competențele de înțelegere, interpretare și utilizare a informațiilor din texte.

Documentul a reprezentat prima radiografie națională a unei generații care și-a construit competențele fundamentale într-un context educațional fără precedent.

Elevii care intră acum la liceu vor învăța după programe și manuale noi

Dincolo de rezultatele examenului, generația 2026 marchează un moment important pentru reforma curriculară din România.

Acești elevi sunt primii care au parcurs integral curriculumul introdus etapizat în învățământul primar și gimnazial după reformele începute în perioada 2013-2017. Până în prezent, însă, schimbările s-au oprit la nivelul învățământului obligatoriu, iar liceul a continuat să funcționeze după programe elaborate cu aproximativ două decenii în urmă.

Începând cu anul școlar 2026-2027, situația se va schimba. Elevii care intră acum în clasa a IX-a vor fi primii care vor studia după noile planuri-cadru de liceu, noile programe școlare și noile manuale aflate în prezent în procedură de elaborare și licitație.

Autoritățile susțin că obiectivul este construirea unui traseu educațional coerent, de la clasa pregătitoare până la finalizarea liceului, fără diferențele majore existente până acum între curriculumul modern din ciclurile inferioare și conținuturile utilizate în învățământul liceal.

Implementarea reformei depinde însă și de finalizarea procedurilor pentru manuale, aflate încă în etapa de licitație și elaborare.

Formarea profesorilor devine o etapă esențială pentru aplicarea noului curriculum

O componentă importantă a reformei vizează pregătirea profesorilor care vor preda după noile programe școlare.

În acest context, Ministerul Educației a lansat pe 17 iunie 2026 concursul pentru selectarea a 83 de experți în cadrul proiectului RECRED.

Printre atribuțiile acestora se numără elaborarea ghidurilor metodologice pentru discipline și arii curriculare, dezvoltarea resurselor educaționale deschise, realizarea suporturilor de curs pentru formarea profesorilor și monitorizarea programelor dedicate implementării noului curriculum liceal.

Proiectul prevede formarea continuă a cadrelor didactice și a formatorilor care vor avea rolul de a pregăti profesorii pentru aplicarea noilor programe. Potrivit calendarului anunțat, o parte importantă a acestui proces ar urma să se desfășoare chiar în vacanța de vară.

Nouă miniștri ai Educației în nouă ani pentru aceeași generație de elevi

Pe lângă efectele pandemiei și schimbările curriculare, generația care susține Evaluarea Națională 2026 a traversat și o perioadă de instabilitate administrativă la nivelul Ministerului Educației.

Din septembrie 2017, când acești elevi au intrat în clasa pregătitoare, și până la finalul clasei a VIII-a, la conducerea ministerului s-au succedat nouă miniștri ai Educației: Liviu Pop, Valentin Popa, Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David, Ilie Bolojan, în calitate de interimar, și Mihai Dimian.

Practic, generația care susține acum Evaluarea Națională a avut, în medie, câte un ministru al Educației pentru fiecare an de școală parcurs.

În acest interval, elevii au trecut prin școala online, evaluări naționale anulate sau reorganizate, modificări legislative succesive și, în prezent, prin tranziția către un nou model curricular care urmează să fie implementat în licee începând din toamna acestui an.