Criză în educația din România înainte de examenele naționale. Mihai Fifor: O bombă cu ceas plantată după 1989 care astăzi ne explodează în față

Abandonul școlar, instabilitatea reformelor și rezultatele slabe la testări internaționale pun presiune pe sistemul educațional din România, susține deputatul PSD Mihai Fifor înaintea examenelor naționale din 2025–2026.

„O bombă cu ceas plantată după 1989 care astăzi ne explodează în față. Nici măcar nu putem spune că nu știam. Toate semnalele au fost acolo. Toate statisticile au fost publice. Toate avertismentele au fost ignorate. Doar că, în dulcele «las’ că merge și așa» românesc, am lăsat bomba amorsată sub preș, în speranța că va exploda în mandatul altcuiva. Mereu al altcuiva. Ei bine, bomba aceea ne-a explodat în față”, a scris Fifor.

Sistemul educațional românesc, sub presiune înaintea examenelor naționale

În contextul apropierii examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deputatul PSD Mihai Fifor avertizează că România traversează o criză profundă în educație, acumulată în ultimele decenii.

Acesta susține că sistemul educațional este afectat de lipsa unei strategii coerente și de reforme fragmentate, aplicate mai degrabă formal decât structural.

În analiza sa, Mihai Fifor subliniază că dezbaterile publice se concentrează frecvent pe rate de promovare și rezultate punctuale, fără a reflecta imaginea completă a sistemului.

Potrivit acestuia, o parte semnificativă a elevilor nu mai ajunge să participe la examenele finale, ceea ce indică un fenomen persistent de abandon școlar.

Această realitate ar distorsiona percepția publică asupra performanței reale din educație, în condițiile în care statisticile oficiale includ doar elevii care ajung efectiv la evaluare.

„Vom vorbi despre medii, despre procente de promovare și despre câțiva olimpici excepționali pe care îi vom scoate în față ca dovadă că sistemul funcționează. Adevărul este, din păcate, altul. Cutremurător. Educația românească nu mai este de mult o problemă a viitorului. Este o problemă cronicizată a prezentului. Rezultatul a zeci de ani de improvizație, nepăsare și «reforme» făcute mai mult pe hârtie decât în realitate”, a adăugat deputatul.

Abandonul școlar, o problemă ignorată

Unul dintre punctele principale ale criticii îl reprezintă pierderea constantă de elevi pe parcursul ciclurilor educaționale.

„Am schimbat miniștri, programe, strategii și denumiri, am anunțat revoluții în educație la fiecare câțiva ani, iar astăzi consecințele se văd în fiecare statistică. Cel mai elocvent exemplu este poate chiar ceea ce s-a întâmplat în mandatul lui Ilie Bolojan: trei miniștri ai Educației în doar zece luni, dintre care unul interimar. O cifră care spune totul despre locul pe care educația l-a ocupat pe agenda guvernamentală. Cum să construiești performanță, continuitate și reforme serioase într-un domeniu tratat cu atâta dispreț?”, a subliniat Fifor.

Datele invocate arată că:

• mii de elevi nu mai ajung la Evaluarea Națională;
• zeci de mii dispar din sistem înainte de Bacalaureat;
• diferența dintre generațiile înscrise și cele care susțin examenul rămâne semnificativă.

„O cifră care, la prima vedere, pare decentă. Numai că ea ascunde o realitate mult mai dură: foarte mulți dintre cei care au intrat în sistem nu au mai ajuns niciodată în fața examenului. Iar aici apare adevărata tragedie”, a precizat Fifor.

Această dinamică este descrisă ca o vulnerabilitate structurală a sistemului educațional, nu ca o problemă punctuală.

„La Bacalaureat 2025, situația a fost și mai îngrijorătoare dacă privim parcursul întregii generații. Din promoția curentă s-au înscris 94.100 de elevi, iar la examen s-au prezentat 92.393. Însă adevărata dramă începe mult înainte de ziua examenului. Aproximativ 28.600 de elevi care figurau în clasa a XII-a la începutul anului școlar nu au mai ajuns nici măcar să se înscrie la Bacalaureat. Aproape un sfert din generație dispare înainte de examen. Aici este adevărata măsură a eșecului”, a scris Fifor.

Instabilitate politică și reforme incoerente în educație

Mihai Fifor critică lipsa de continuitate în politicile publice din educație, susținând că schimbările frecvente de miniștri și strategii au blocat reformele reale.

În acest context este menționat și mandatul lui Ilie Bolojan, în care conducerea Ministerului Educației ar fi trecut prin mai multe schimbări într-un interval scurt, ceea ce ar fi afectat stabilitatea decizională.

Deși rezultatele la examenele naționale pot indica procente de promovare relativ stabile, acestea nu reflectă în totalitate nivelul real de pregătire al elevilor, susține deputatul.

El face trimitere și la evaluări internaționale de tip PISA, care indică dificultăți semnificative ale elevilor români în competențe de bază, inclusiv înțelegerea textelor și alfabetizarea funcțională.

„Problema României nu este câți pică Bacalaureatul. Problema României este câți nu mai ajung să îl susțină”, a transmis Fifor.

„La Evaluarea Națională lipsesc aproape 7.000 de copii. La Bacalaureat dispar din sistem aproape 30.000 de tineri înainte să poată fi evaluați. Iar apoi ne felicităm pentru procentele de promovare ale celor rămași”, a mai scris deputatul.

Educația ca investiție strategică, nu cheltuială

Un alt punct central al analizei vizează modul în care educația a fost tratată în ultimele decenii.

„De fapt, succesul statistic al sistemului este construit pe zecile de mii de copii pe care sistemul i-a pierdut pe drum. În spatele acestor cifre nu sunt procente. Sunt destine. Sunt copii care au abandonat școala, care provin din medii vulnerabile, care nu au avut sprijinul necesar și pe care statul român i-a lăsat în urmă”, a punctat Fifor.

Potrivit lui Fifor, sistemul educațional a fost perceput mai degrabă ca o cheltuială bugetară decât ca o investiție strategică, ceea ce a dus la:

• subfinanțare cronică;
• infrastructură școlară insuficient modernizată;
• presiune crescută asupra cadrelor didactice.

„Unde sunt zecile de mii de copii care trebuiau să fie astăzi în băncile examenelor naționale și nu mai sunt? Diferența dintre cei care intră în clasa pregătitoare și cei care ajung să susțină Bacalaureatul rămâne uriașă. În fiecare generație se pierd zeci de mii de copii pe drum. Nu pentru că nu ar avea potențial. Ci pentru că statul român a acceptat abandonul școlar ca pe o normalitate”, a mai spus Fifor.

Problemele din educație nu sunt izolate, ci au efecte directe asupra societății și economiei, avertizează deputatul PSD.

„Și aici este drama. Ani de zile, educația a fost tratată ca o cheltuială, nu ca o investiție. Bugetele au fost insuficiente, infrastructura școlară a rămas în urmă, iar profesorii au fost transformați în ținte ale frustrărilor publice. În loc să fie prioritate națională, educația a devenit un capitol marginal, bifat formal în discursuri și uitat imediat după alegeri”, a scris el.

Nivelul scăzut de competențe și abandonul școlar ridicat pot influența:

• productivitatea economică;
• coeziunea socială;
• capacitatea de dezvoltare pe termen lung a statului.

În acest context, educația este descrisă ca un element esențial pentru stabilitatea democratică și securitatea societală.

În viziunea lui Mihai Fifor, adevărata evaluare nu va fi dată de rezultatele individuale ale elevilor, ci de capacitatea statului de a preveni pierderea generațiilor din sistemul educațional.

În lipsa unor reforme consistente și a unei prioritizări reale, avertizează acesta, România riscă să repete un eșec structural prelungit, cu efecte care depășesc domeniul educației și afectează întreaga societate.

„O țară în care aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, care pierde zeci de mii de copii înainte ca aceștia să ajungă la examenele naționale și care tratează educația ca pe o problemă secundară nu are doar o problemă educațională. Are o problemă de securitate economică, socială și chiar democratică. Pentru că nicio națiune nu poate fi puternică atunci când își abandonează copiii. În câteva săptămâni vom privi din nou listele cu rezultate. Dar adevărata evaluare nu este a elevilor. Este a statului român. Și, din păcate, statul român riscă să rămână repetent pentru a treia decadă consecutivă”, a conchis Fifor.