Decretele privind demisiile miniștrilor PSD, publicate în Monitorul Oficial. Bilanțuri complete și predarea portofoliilor către interimari

Decretele privind demisiile miniștrilor PSD au fost publicate luni în Monitorul Oficial, după ce președintele Nicușor Dan a semnat actele de constatare și numirile interimare. Foștii membri ai Guvernului își prezintă bilanțurile și predau mandatele.

UPDATE 15:22 Bilanț la Ministerul Justiției: reforme, OCDE și provocări rămase

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a prezentat bilanțul activității sale, evidențiind contribuțiile instituției în domeniul justiției, în conformitate cu normele internaționale, dar și rolul Ministerului Justiției în procesul de aderare la OCDE.

În cadrul prezentării, acesta a detaliat și acțiunile desfășurate pe plan extern în perioada mandatului său, subliniind consolidarea relațiilor cu partenerii europeni și strategici.

„În plan internațional, ne-am preocupat să consolidăm încrederea partenerilor europeni, pentru că am făcut parte dintr-o coaliție pro-europeană, am participat activ la un proiect de guvernare pro-european și am transmis partenerilor strategici faptul că România este un stat de drept, că România are o justiție funcțională și că, bineînțeles, facem tot ceea ce depinde de noi cu bună credință ca să corectăm acele chestiuni care încă mai necesită corecție sau să modernizăm chestiunile care necesită o modernizare efectivă”, a declarat Marinescu.

Fostul ministru a arătat că România a finalizat etapa inițială privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene referitoare la legile justiției și a obținut trei avize favorabile importante în procesul de aderare la OCDE, din partea Grupului de Lucru pentru Mită, Grupului pentru Guvernanță Publică și Grupului pentru Analiză Economică și Dezvoltare.

Totodată, acesta a precizat că, în timpul mandatului său, ministerul a pus în aplicare recomandările formulate de GRECO, privind independența sistemului judiciar, și a obținut rezultate importante la nivelul CEDO.

Referindu-se la raportul „Rule of Law” din 2025, Marinescu a menționat progresele realizate de România în ceea ce privește resursele umane din justiție și strategiile de combatere a infracțiunilor grave, inclusiv corupția la nivel înalt.

Cu toate acestea, fostul ministru a admis că sistemul judiciar se confruntă în continuare cu probleme care trebuie abordate responsabil.

„La nivel internațional, am transmis întotdeauna mesaj că România este un stat de drept și că are o justiție funcțională care trebuie să fie modernizată”, a spus Marinescu.

Acesta a abordat și subiectul documentarului „Justiție Capturată”, realizat de Recorder, precizând că reacția sa a fost una fermă, dar fără a interveni asupra deciziilor instanțelor.

Marinescu a explicat că a solicitat verificări în limitele atribuțiilor sale instituționale, fără a afecta independența justiției.

„Asemenea aspecte nu pot rămâne ignorate, dar, în același timp, nu trebuie să există o interferență a Ministerului Justiției în substanța actului de Justiție pentru a nu genera un efect de decredibilizare a justiției și de afectare politică pe care nu mi l-am dorit niciun moment”, a declarat acesta.

În ceea ce privește condițiile de detenție, fostul ministru a arătat că Consiliul Europei a concluzionat că România dispune de un mecanism legislativ funcțional pentru contestarea acestora, iar autoritățile au implementat măsuri concrete pentru îmbunătățirea situației și respectarea drepturilor persoanelor private de libertate.

În final, Marinescu a anunțat că mandatul său va fi preluat de Cătălin Predoiu, începând de marți.

UPDATE 13:18 Florin Manole, bilanț de mandat: măsuri sociale pentru milioane de români și reforme în sistem

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a prezentat luni bilanțul mandatului său, după ce PSD a anunțat săptămâna trecută retragerea de la guvernare. Acesta a detaliat principalele măsuri și reforme implementate în perioada în care a condus ministerul.

„Resursele europene au fost direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie. Mai multe șanse pe piața muncii. Un minister mai suplu, mai eficient. Protecție și reintegrare pentru victimele traficului de persoane. Parteneriate externe cu rezultate pentru românii de pretutindeni. O să detaliez imediat fiecare dintre aceste linii.”, a explicat acesta.

Florin Manole a început prezentarea cu impactul programelor sociale, subliniind amploarea măsurilor de sprijin acordate.

„În ceea ce privește solidaritatea socială, pachetul de solidaritate a fost un proiect pentru peste 3 milioane de beneficiari. Este încă pentru peste 3 milioane de beneficiari, pensionari, copii cu dizabilități, mame care îngrijesc singure, unu, doi sau mai mulți copii. Voucherele pentru consumatorii aflați în risc de sărăcie energetică au fost un mecanism prin care am compensat o parte din creșterea prețurilor în energie pentru consumatorii vulnerabili. Peste 700.000 de gospodării și evident milioane de oameni beneficiază de această politică publică până la sfârșitul acestui an.”, a explicat el.

Totodată, fostul ministru a evidențiat intervențiile în situații de urgență.

„Sprijin de urgență pentru peste 2.500 de familii, în sumă de peste 40 de milioane de lei.”

În ceea ce privește piața muncii, acesta a vorbit despre măsurile luate pentru protejarea angajaților din companii aflate în dificultate.

„Plata salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen, Mangalia, Liberty, Galați și Romairo. Și aici aș adăuga și faptul că am promis oamenilor de acolo, celor care muncesc acolo, că voi fi vocea lor la București și transmit pe această cale miniștrilor economiei și apărării faptul că trebuie să facă totul pentru a salva aceste companii, pentru a salva aceste locuri de muncă și pentru a susține profesioniștii care lucrează acolo, în România.”, a declarat Manole.

Acesta a făcut referire și la sprijinul acordat persoanelor afectate de falimente.

„Ajutoare de urgență pentru peste 1050 de persoane afectate de intrarea în faliment a șantierului Naval Mangalia. Acesta este un proiect pus deja în transparență și un proiect care ar trebui, ca în următoarele săptămâni, să fie în vigoare pentru a preîntâmpina problemele sociale.”, a declarat acesta.

În bilanțul său, Florin Manole a punctat și acțiunile de combatere a muncii la negru și a fraudelor.

„Toleranță zero pentru munca la negru, abuzuri și fraudă. Agenția Națională pentru protecția persoanelor cu dizabilități a realizat în această perioadă peste 72.000 de reevaluări care au dus la identificarea unui număr de 8.750 de certificate care nu trebuiau să fie acordate și pentru care s-a decis neîncadrarea în grad de handicap. Dar pentru că obiectivul nostru n-a fost doar lupta cu frauda, ci și justiția socială, peste 11.000 de persoane care trebuiau să aibă conform realităților medicale un grad de încadrare superior au primit acest grad.”, a explicat acesta.

Tot în acest context, a menționat și activitatea de control a instituțiilor din subordine.

„Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a realizat peste 7.000 de misiuni de control care s-au soldat cu peste 460 de sancțiuni. La inspecția muncii s-au realizat 74.101 controale, iar valoarea totală a sancțiunilor a fost de peste 172 de milioane de lei.”

Referitor la fondurile europene, fostul ministru a precizat că o mare parte dintre jaloane au fost deja îndeplinite, iar proiectele în derulare au un impact semnificativ.

„În legătură cu resursele europene, vorbim despre 27 de ținte și jaloane, 21 sunt îndeplinite deja, 7 sunt în curs de îndeplinire și cele mai cunoscute exemple sunt legea salarizării și digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale, dar și 8 proiecte din fonduri europene care sunt în curs de implementare.”

„Un proiect de peste 4 miliarde de lei cu finanțare de la Uniunea Europeană prin care peste 400.000 de cetățeni vârstnici, copii cu risc de abandon școlar, mame singure, au acces la servicii sociale așa cum până acum nu au avut.”

Un punct central al bilanțului a fost și noua lege a salarizării, considerată esențială pentru corectarea dezechilibrelor din sistem.

„Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar îl va găsi astăzi când va veni în Minister.”, a spus el.

„În primul rând am făcut o nouă lege în care nimeni să nu piardă din venituri. În al doilea rând aveam un sistem complet dezorganizat de peste 100 de modificări. Am eliminat aceste disparități și am rearanjat grilele de salarizare.”

„Am eliminat în varianta pe care o lăsăm în Minister cea mai mare parte a sporurilor și am modificat anvelopa totală pentru sporuri de la 30% la 20%.”

Știrea inițială. Decretele pentru demisiile miniștrilor PSD, oficializate

Decretele privind constatarea demisiilor miniștrilor PSD au fost publicate luni în Monitorul Oficial, după ce președintele Nicușor Dan a semnat vineri documentele oficiale. În același timp, au fost validate și numirile miniștrilor interimari care preiau conducerea ministerelor rămase vacante.

Publicarea decretelor marchează ieșirea oficială a social-democraților din Guvernul condus de Ilie Bolojan și deschiderea unei perioade de interimat în mai multe domenii esențiale.

Miniștrii PSD își prezintă bilanțurile de mandat

După oficializarea demisiilor, foștii miniștri PSD au susținut, pe parcursul zilei, conferințe de presă pentru a-și prezenta activitatea și rezultatele obținute:

• Florin Barbu – ora 10:30, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
• Florin Manole – ora 12:00, la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
• Radu Marinescu – ora 13:00, la sediul PSD
• Ciprian Șerban – ora 15:00, la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• Bogdan Ivan – ora 19:00, la sediul Ministerului Energiei

În paralel, aceștia au început procedurile de predare a portofoliilor către noii interimari.

Interimarilor le revin portofoliile-cheie

Premierul Ilie Bolojan a anunțat anterior componența interimară a Guvernului, care va asigura continuitatea administrativă:

• Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii
• Cseke Attila – Ministerul Sănătății
• Tanczos Barna – Ministerul Agriculturii
• Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției
• Ilie Bolojan – Ministerul Energiei
• Radu Miruță – Ministerul Transporturilor
• Portofoliul vicepremierului Marian Neacșu este preluat de Oana Gheorghiu

Florin Barbu: fonduri consistente pentru agricultură

În cadrul bilanțului, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a fost primul care a prezentat principalele măsuri și programe derulate în mandat.

Acesta a anunțat că pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri de 1,4 miliarde de lei pentru sectorul suin și 500 de milioane de lei pentru sectorul avicol, subliniind importanța continuării investițiilor.

„Îmi doresc în perioada următoare ca aceste programe să fie aprobate în Guvernul României și să continuăm aceste investiții pentru a asigura gradul de autosuficiență și la carnea de porc, dar mai mult de atât să realizăm materia primă pentru unitățile de procesare”, a spus Barbu.

Fostul ministru a explicat că dezvoltarea sectorului de procesare alimentară a fost susținută prin programul Investalim și prin măsurile DR22 și DR23 din Planul Național Strategic.

Potrivit acestuia:

• aproximativ 1 miliard de euro a fost contractat prin Investalim din 2023
• încă 1 miliard de euro a fost direcționat către procesare prin programe dedicate

În total, investițiile în acest sector depășesc 2 miliarde de euro, iar unitățile finanțate se află în diferite etape de implementare și ar putea fi finalizate în următorii trei ani.

Zootehnia a fost definită drept „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, având un rol esențial în susținerea noilor capacități de producție.

Creșteri în producție și exporturi

Florin Barbu a prezentat și evoluțiile din sectorul zootehnic:

• 2024 vs 2023:
  • carne de porc +9,2%
  • sector avicol +8,7%
  • sector ovin +62,1%
• 2025 vs 2024:
  • carne de porc +11,3%
  • sector avicol +6,1%
  • sector ovin +46,2%

Aceste rezultate indică o tendință de creștere a producției și a capacității de export.

Fonduri europene și sprijin pentru fermieri

Fostul ministru a afirmat că România a atras aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2023–2025, cu o rată de absorbție de 97,57%.

De asemenea, sprijinul acordat fermierilor în anii afectați de condiții climatice dificile a depășit 2,1 miliarde de euro, incluzând scheme de ajutor și despăgubiri.

În lipsa acestor măsuri, aproximativ 3 milioane de hectare ar fi putut rămâne necultivate în 2025, cu impact major asupra economiei și subvențiilor europene.

Măsuri în derulare și subvenții restante

Potrivit lui Florin Barbu, peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în circuitul de avizare, fiind necesare pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante.

Printre acestea se numără:

• sprijinul cuplat zootehnic
• ajutorul național tranzitoriu
• plățile pentru sectorul ecologic

Întârzierile în plata subvențiilor au fost puse pe seama aprobării târzii a bugetului și a fluxurilor financiare venite ulterior de la Ministerul Finanțelor.

Publicarea decretelor în Monitorul Oficial marchează o etapă importantă în reconfigurarea Guvernului, iar bilanțurile prezentate de foștii miniștri PSD oferă o imagine amplă asupra măsurilor implementate, în special în domenii-cheie precum agricultura, unde investițiile și programele de sprijin rămân esențiale pentru economie.