Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu: Am eliminat diurnele nejustificate pentru magistrați, am reușit să ne încadrăm inclusiv în așteptările Guvernului

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a prezentat bilanțul activității sale și a vorbit despre măsurile luate în timpul mandatului. Acesta susține că a reușit să reducă cheltuielile fără a recurge la concedieri, în ciuda deficitului de personal din instituție.

Radu Marinescu: Ministerul Justiției a redus cheltuielile fără concedieri, în condițiile unui deficit de personal

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că, în perioada în care a condus Ministerul Justiției, au fost implementate măsuri de reducere a cheltuielilor în linie cu solicitările Guvernului, fără a fi afectat personalul instituției.

Acesta a explicat că au fost eliminate diurnele nejustificate pentru magistrați și că instituția s-a încadrat în țintele de reducere a cheltuielilor, fără a fi nevoie de disponibilizări. În același timp, a subliniat că ministerul funcționează în continuare cu un deficit de personal.

„Am eliminat diurnele nejustificate pentru magistrați, am reușit să ne încadrăm inclusiv în așteptările Guvernului privind o reducere a cheltuielilor, fără să fim nevoiți să concediem persoane, să renunțăm la personalul din Ministerul de Justiție, pentru că trebuie să vă spun acum la final, un adevăr. Ministerul de Justiție funcționează cu un deficit de personal”, a declarat fostul ministru.

Digitalizarea rămâne o provocare în lipsa specialiștilor necesari

Fostul ministru a vorbit și despre nevoia de eficientizare prin digitalizare, într-un context în care unele direcții nu au suficiente posturi ocupate. El a arătat că, de exemplu, în Direcția pentru Tehnologia Informației nu sunt ocupate toate pozițiile necesare, deși digitalizarea este esențială pentru funcționarea eficientă a sistemului de justiție.

Radu Marinescu a subliniat că reducerea cheltuielilor nu a fost realizată prin concedieri, ci prin măsuri administrative care au permis păstrarea personalului și creșterea eficienței activității.

„De exemplu, la Direcția pentru Tehnologia Informației, și vorbim de o societate care se digitalizează, de o societate care crede în tehnologie, iar în Justiție este nevoie pentru eficiență de foarte multă digitalizare, dar noi nu avem ocupate măcar posturile necesare pentru ca aceste persoane de specialitate să devină eficiente și să producă rezultatele pe care le așteptăm.

Deci nu o reducere prin concediere, ci am făcut reducere de cheltuieli care ne-au permis să ne încadrăm în așteptări, păstrând personalul nostru și făcându-l eficient la un nivel maxim”, a spus fostul ministru al Justiției.

Fostul ministru evită să comenteze o posibilă revenire într-un viitor guvern

Întrebat dacă ar reveni în Ministerul Justiției într-un eventual guvern format cu sprijinul AUR, Radu Marinescu a declarat că nu poate comenta scenarii ipotetice. Acesta a precizat că este membru al Partidului Social-Democrat și că respectă deciziile formațiunii, subliniind orientarea pro-europeană a partidului.

El a mai spus că nu au existat discuții despre o eventuală asociere politică, în afara pozițiilor convergente privind schimbarea actualului executiv.

„Nu cred că putem să discutăm de o asociere. Este vorba de o opțiune politică convergentă doar sub aspectul de a nu mai continua guvernarea cu actualul premier. Despre alte aspecte nu s-a discutat. Cu atât mai puțin despre o revenire în guvern”, a spus Marinescu.

„Eu sunt un membru al Partidului Social-Democrat, care respectă deciziile luate de acest partid. Partidul Social-Democrat este un partid cu o opțiune pro-europeană și sunt convins că toate deciziile care vor fi adoptate vor reflecta convingerile și valorile profunde ale acestui partid”, a mai spus acesta.

La finalul conferinței, Radu Marinescu a declarat că își încheie mandatul apreciind că a acționat cu profesionalism și că au existat rezultate în perioada în care a condus ministerul.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care PSD și AUR au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.