Sistemul e-Factura pentru persoanele fizice ar putea fi modificat. Bolojan spune că măsura trebuie reevaluată

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că va discuta cu Ministerul Finanțelor despre extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care desfășoară activități economice mici. Șeful Executivului a recunoscut că unele măsuri adoptate în timpul guvernării au generat nemulțumiri și a admis că anumite decizii au fost aplicate prea rapid. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat HotNews, în contextul criticilor privind birocrația suplimentară, reducerile de cheltuieli și modificările fiscale.

Extinderea sistemului e-Factura pentru persoanele fizice, analizată din nou de Guvern

Premierul interimar a anunțat că una dintre măsurile care vor fi reanalizate este extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cei care desfășoară activități economice de mici dimensiuni. Ilie Bolojan a afirmat că Executivul a primit deja sesizări privind impactul birocratic al acestei obligații fiscale și că intenționează să discute urgent cu Ministerul Finanțelor despre necesitatea reală a măsurii.

„Am continuat digitalizarea şi chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului E-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice, care au diferite business-uri mici. Ori asta înseamnă, de exemplu, o birocratie suplimentară şi am primit deja sesizări pe tema asta şi chiar astăzi mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanţe să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară, dacă combate într-adevăr evaziunea sau dacă doar e o formă de birocratie în plus”, a spus Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a explicat că, în timpul mandatului, Executivul a încercat să accelereze digitalizarea și reformele fiscale, însă unele măsuri au produs efecte care nu au fost suficient analizate înainte de implementare. În acest context, premierul a admis că anumite decizii au creat nemulțumiri legitime în rândul populației și al mediului de afaceri.

Totodată, Ilie Bolojan a declarat că experiența guvernării într-o perioadă tensionată a adus și greșeli administrative sau decizii adoptate sub presiune.

„În general tendința este să le dai vești bune, să cocoloșești, dar am făcut asta de prea multe ori și am generat așteptări care nu au fost onorate, ne-am încălcat promisiunile, am anunțat proiecte care nu s-au mai făcut și oamenii și-au pierdut încrederea în noi”, a declarat premierul interimar.

Premierul recunoaște că unele măsuri fiscale au fost aplicate prea rapid

Ilie Bolojan a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar implementate fără suficient timp pentru o analiză detaliată a efectelor asupra contribuabililor.

Premierul a explicat că majorarea bazei de impozitare a fost cumulată cu eliminarea unor excepții fiscale, ceea ce a dus la creșteri mari pentru anumite categorii de proprietari, în special în cazul clădirilor vechi.

„Gândiți-vă că a trebuit să dăm legi care au efecte complexe, care sunt în diferite situații în care îți trebuie timp să le calculezi, să vezi ce efecte au, să te duci pe granularitate și am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață.

A fost o măsură corectă, dar am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții și la clădirile vechi ambele efecte s-au cumulat și creșterile au fost prea mari.

N-am mai avut timp să facem acest lucru înainte. Era bine să facem asta înainte, analiză în detaliu, dar am fost contestați la CCR, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate. (…) Am corectat-o, dar o lună de zile a apărut această agitație”, a explicat premierul.

Șeful Executivului a reluat ulterior ideea și a insistat că măsura privind impozitele pe proprietate a fost afectată de suprapunerea mai multor modificări fiscale.

„Am venit cu aducerea impostelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare (…)

Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a mai declarat că dificultățile din actul de guvernare au fost amplificate de tensiunile politice și de lipsa susținerii din interiorul coaliției.

„Atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate și în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți face greșeli”, a spus acesta.

Bolojan susține că reducerile de cheltuieli au fost întârziate de conflictele politice

Premierul interimar a afirmat că Executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor publice și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit.

„Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieri, de desfințări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a susținut că măsurile de reducere a deficitului bugetar nu puteau fi aplicate fără costuri sociale și politice, în condițiile în care România se confruntă cu presiuni financiare majore generate de împrumuturile din ultimii ani.

„Ani de zile, oamenilor li s-a spus lucruri care nu puteau fi acoperite de realitate. De exemplu, o retorică simplistă: dacă ne votaţi pe noi, voi, dragi cetaţeni, nu va trebui să faceţi niciun efort în plus pentru că noi avem o soluţie, să vă dăm, să vă transferăm, să construim, bineînţeles, o formă de a lua din mâna cetăţeanului răspunderea pe care o are în ceea ce priveşte viaţa lui, veniturile lui, succesul lui şi de o a muta pervers la un guvern care nu este o soluţie a acestor probleme, ci este cauza acestor probleme ale cetăţenilor”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a afirmat că România plătește în acest an aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, echivalentul unor investiții majore în infrastructură.

„Atunci când ani de zile le-am spus că noi putem face angajări, că trebuie să creştem, că trebuie să facem, dar pe bani împrumutaţi, pe bani care nu-I aveam şi pentru care plătim doar în anul acesta 60 de miliarde de lei dobânzi, ceea ce înseamnă aproape 3% din PIB-ul României, ceea ce înseamnă toate lucrările de investiţii făcute în comunele şi oraşele din România pe programul Anghel Saligny, de patru ani de zile, sau autostrada Moldovei în echivalent, ca să înţeleagă oamenii ce pierdem în fiecare an şi nu se vede”, a spus premierul interimar.

Ilie Bolojan a răspuns și criticilor privind măsurile de austeritate: Nişte guverne îşi dau foc la acoperişul casei

Ilie Bolojan a răspuns și criticilor privind măsurile de austeritate și tăierile din sectorul public, folosind o comparație dură privind situația economică a țării.

Premierul a susținut că actualul Executiv a fost nevoit să intervină pentru corectarea dezechilibrelor produse în anii anteriori.

„Atunci când nişte guverne îşi dau foc la acoperişul casei, aruncând cu bani în piaţă, încercând pur şi simplu ca, prin deschidere de investiţii care n-au acoperire, (..) indiferent cine va veni în guvernare, dacă nu respectăm nişte reguli ale bunului simţ, nu o să fie bine”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a continuat comparația și a afirmat că actualul guvern a încercat să „stingă incendiul” provocat de deficitele bugetare și de cheltuielile excesive.

„Înţeleg că acest guvern este de vină, că, atunci când mai stropeşte grinzile care sunt în flăcări, mai cade câte o bucată de acoperiş, că a căzut apa pe ea, în loc să vedem care sunt cauzele pentru care am ajuns aici”, a spus premierul interimar.

Ilie Bolojan a mai declarat că programul de guvernare prevedea reduceri importante de personal în sectorul public, însă aplicarea măsurilor a fost întârziată de negocierile politice.

„Ştiţi ce spune programul de guvernare? La reduceri de personal din sectorul public, 20% cu subiect şi predicat. Ne-am chinuit foarte mult să facem o reducere de 10%, cu foarte multe excepţii, pentru că Partidul Social Democrat de fiecare dată a mai găsit un motiv, şi luni de zile am amânat asta”, a afirmat premierul.

Acesta a avertizat că relaxarea disciplinei bugetare ar putea readuce România în situația economică dificilă din care încearcă să iasă.

„Dacă lungeşti lucrurile, lungeşti boala. Dacă nu menţii o anumită disciplină în perioada următoare, care, dacă o menţinem, va duce la scăderea inflaţiei şi la aducerea economiei în momentul adevărului, ce ne putem permite, România se va ridica. Dacă ne apucăm din nou să ne batem joc de ţara asta, ne vom întoarce de unde am plecat. E doar o problemă de timp”, a subliniat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a mai spus că PSD trebuia să vină cu soluţia.

„Dacă ar avea o soluţie deosebită, ar fi trebuit să o auzim de la domnul Grindeanu de câteva luni de zile, dar, în afară de retorica asta găunoasă pe care nu o mai crede nimeni, n-am auzit altceva. Dacă ar avea nişte soluţii foarte bune şi ar asuma guvernarea, i-ar cere domnului preşedinte, vă rog să ne daţi să formăm şi să demonstrăm românilor ce se poate face. Dar n-au această demnitate”, a mai spus el.

Tabel. Principalele declarații și măsuri invocate de Ilie Bolojan:

Temă	Declarația / măsura anunțată	Impact invocat
e-Factura	Reanalizarea extinderii sistemului pentru persoanele fizice și afacerile mici	Posibilă reducere a birocrației suplimentare
Impozite pe proprietate	Corectarea majorărilor considerate prea mari pentru unele clădiri vechi	Nemulțumiri publice și ajustări fiscale
Reduceri de cheltuieli	Posibile restructurări și desființări de instituții	Scăderea deficitului bugetar
Deficit bugetar	Critici privind cheltuielile făcute pe datorie în anii anteriori	Presiune majoră asupra bugetului de stat
Reduceri de personal	Aplicarea parțială a planului de reducere a aparatului bugetar	Reformele au avansat mai lent decât era prevăzut
Relația cu cetățenii	Necesitatea unor măsuri nepopulare pentru stabilizarea economiei	Costuri sociale și politice asumate de Guvern