Comuna fără niciun elev investește 4 milioane de lei într-o școală. Unde se duc ceilalți bani publici

Comuna Brebu Nou, din Caraș-Severin, beneficiază de o investiție de aproximativ 4 milioane de lei pentru o școală, deși în prezent nu are niciun elev. Localitatea avea 166 de locuitori la ultimul recensământ, iar numărul celor care locuiesc permanent acolo ar fi sub 100. Reportajul „Statul degeaba”, realizat de „România, te iubesc!”, prezintă proiectele finanțate din bani publici și cheltuielile administrației locale. Potrivit datelor prezentate, în 2025 ar fi ajuns în comună peste 6 milioane de lei din fonduri publice.

Comuna Brebu Nou amenajează o școală pentru o eventuală creștere a populației

Comuna Brebu Nou, alcătuită din satele Brebu Nou și Gărâna, continuă să primească finanțări pentru investiții, în pofida scăderii populației și a veniturilor proprii insuficiente pentru funcționarea administrației. Cazul este prezentat în reportaj în contextul eforturilor României de a reduce deficitul bugetar și cheltuielile statului.

În Gărâna se amenajează o școală cu opt clase și grupuri sanitare. Autoritățile locale admit că în comună nu există, în prezent, niciun copil care să urmeze cursurile.

Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și are o valoare de aproximativ 4 milioane de lei. Viceprimarul a justificat investiția prin perspectiva repopulării localității, situație în care școala ar putea fi folosită.

Separat, în satul Brebu Nou este în lucru un alt sediu al primăriei. Pentru această clădire, destinată unei părți dintre birouri și sălii de consiliu, investiția depășește un milion de lei.

Administrația comunei are șapte angajați în primărie și nouă consilieri locali. Fiecare consilier primește aproximativ 500 de lei lunar, iar costul cumulat al indemnizațiilor ajunge la circa 216.000 de lei pe durata unui mandat.

Primăria a primit de la Guvern mai mult decât a încasat din venituri proprii

Primăria Brebu Nou a înregistrat în 2025 venituri de aproximativ 500.000 de lei, însă această sumă nu a acoperit necesarul de funcționare. Administrația a primit suplimentar 1,1 milioane de lei de la Guvern.

Conform datelor prezentate în reportaj, fondurile publice ajunse în comună în acel an ar fi depășit, în total, 6 milioane de lei. Banii au fost alocați atât proiectelor de investiții, cât și cheltuielilor necesare funcționării instituției.

Printre lucrările finanțate se numără o pistă pentru biciclete, realizată cu aproximativ un milion de lei prin PNRR. Potrivit reportajului, după ploi, pe pistă se adună pământ și pietre, ceea ce afectează utilizarea acesteia.

O altă investiție prezentată de jurnaliști este sistemul de canalizare și stația de epurare, pentru care s-ar fi cheltuit aproximativ un milion de euro în urmă cu mai mulți ani. Informațiile din reportaj arată că instalația nu ar fi fost folosită efectiv după etapa recepției.

Localnicii spun că primarul ajunge rar în comună

Echipa „România, te iubesc!” a găsit un singur angajat în sediul primăriei într-o dimineață de marți, în timp ce primarul și secretarul instituției lipseau. Explicațiile oferite ulterior pentru absența acestora au fost diferite.

În primă fază, reprezentanții instituției au afirmat că cei doi participau la o ședință. Secretarul comunei a declarat însă ulterior că în ziua respectivă era în concediu.

Unii localnici intervievați au susținut că primarul Gabriel Iosif Bordea vine rar în localitate. Aceștia au relatat că nu îl mai văzuseră de câteva luni sau chiar de la începutul anului.

Tot potrivit mărturiilor prezentate în reportaj, edilul ar ajunge uneori în comună cu elicopterul și ar desfășura, în paralel, activități de afaceri.

Prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a precizat că responsabilitatea verificării prezenței angajaților unei primării revine conducătorului instituției. Reportajul aduce astfel în discuție și modul în care este exercitat acest control atunci când primarul lipsește.

Aproape 900 de comune din România au sub 2.000 de locuitori

Situația din Brebu Nou este prezentată și prin raportare la numărul administrațiilor locale care deservesc populații reduse, dar au cheltuieli proprii de personal și întreținere.

Din cele 2.862 de comune ale României, 2.395 au mai puțin de 5.000 de locuitori. Aproape 900 de comune se află sub pragul de 2.000 de locuitori.

La acestea se adaugă aproximativ 120 de orașe cu cel mult 10.000 de locuitori. Fiecare administrație presupune finanțarea funcțiilor de primar și viceprimar, a consiliului local, a aparatului administrativ și a întreținerii instituțiilor.

Comasarea localităților ar putea reduce cheltuielile de funcționare cu 10 miliarde de lei anual

Comasarea localităților mici se numără printre variantele discutate de mai mulți ani pentru reducerea costurilor administrației. Cosette Chichirău, inițiatoarea unei aplicații dedicate reformei administrative, estimează că România ar putea trece de la 3.186 de unități administrativ-teritoriale la aproximativ 1.300–1.500.

Potrivit simulărilor prezentate de aceasta, reducerea cheltuielilor de funcționare ar putea genera economii de până la 10 miliarde de lei pe an.

Premierul Ilie Bolojan a indicat însă că actualele condiții nu permit aplicarea imediată a reformei administrativ-teritoriale. El a menționat ciclul 2028–2032 ca posibil interval pentru reorganizare. Până la o asemenea schimbare, localitățile cu populație redusă își păstrează administrațiile, multe dintre acestea având nevoie de transferuri de la bugetul central pentru a funcționa.