8 alimente care pot crește riscul de ficat gras. Mulți români le consumă zilnic
SURSA FOTO: Dreamstime - ficat gras
Ficatul gras poate apărea fără semne evidente, iar unele dintre alimentele consumate aproape zilnic pot favoriza acumularea de grăsime în ficat. Iată cele nouă alimente la care trebuie să fim atenți atunci când le consumăm frecvent.
8 alimente care pot crește riscul de ficat gras
Boala ficatului gras este una dintre cele mai răspândite afecțiuni metabolice la nivel global, iar alimentația joacă un rol esențial în apariția și evoluția acesteia. Unele dintre alimentele consumate frecvent pot favoriza acumularea de grăsime în ficat, mai ales atunci când sunt consumate în mod regulat.
Printre alimentele care pot crește riscul de ficat gras se numără pâinea albă și cerealele rafinate, produsele cu mult zahăr, băuturile îndulcite, gustările ambalate, carnea roșie, produsele de patiserie, alimentele prăjite, lactatele integrale.
pâinea albă și cerealele rafinate
Pâinea albă, aluatul de pizza și produsele realizate din făină rafinată determină creșteri rapide ale glicemiei. Excesul de zahăr din sânge este transformat în grăsime, iar o parte din aceasta se poate depozita în ficat.
O alternativă recomandată o reprezintă cerealele integrale, precum pâinea integrală, ovăzul sau orezul brun.
Multe dintre cerealele consumate la micul dejun conțin cantități mari de zahăr. Ficatul trebuie să proceseze acest zahăr, iar, în timp, suprasolicitarea poate duce la acumularea de grăsime.
Astfel, un aliment aparent obișnuit pentru prima masă a zilei poate contribui la apariția problemelor atunci când este consumat frecvent și are un conținut ridicat de zahăr.
sucurile carbogazoase și băuturile îndulcite
Sucurile carbogazoase, băuturile energizante, ceaiurile reci și sucurile din comerț conțin adesea sirop de porumb bogat în fructoză sau zahăr adăugat.
Zahărul din aceste băuturi este procesat de ficat și transformat în grăsime, care se acumulează în celulele hepatice. În timp, acest proces poate duce la ficat gras și, în cazuri severe, la ciroză.
gustările ambalate
Chipsurile, biscuiții sărați și alte gustări procesate pot conține carbohidrați rafinați, grăsimi trans și conservanți.
Aceste ingrediente pot suprasolicita ficatul, în timp ce astfel de produse oferă puține beneficii nutritive.
carnea roșie și produsele procesate
Carnea roșie este bogată în grăsimi saturate, care pot duce la acumularea de grăsime și inflamație în ficat.
Produsele procesate, precum baconul, cârnații și salamul, sunt considerate și mai problematice în acest context.
O alternativă mai sănătoasă este reprezentată de carnea slabă, pește sau proteine vegetale.
produsele de patiserie și deserturile
Prăjiturile, brioșele, gogoșile și torturile, consumate frecvent, pot contribui la depozitarea grăsimii în ficat.
Acest lucru este asociat cu conținutul ridicat de zahăr și grăsimi nesănătoase al acestor produse.
alimentele prăjite
Cartofii prăjiți, puiul prăjit și alte alimente gătite în baie de ulei conțin grăsimi trans greu de metabolizat.
În timp, aceste grăsimi se pot acumula în ficat și pot agrava inflamația. Chiar și variantele gătite la air fryer pot fi problematice dacă respectivele alimente conțin mult ulei sau aluat.
Burgerii, pizza, noodles și meniurile combinate se numără printre produsele fast-food care pot conține cantități mari de zahăr, sare și grăsimi nesănătoase.
Consumul regulat poate suprasolicita ficatul și poate favoriza acumularea de grăsime.
produsele lactate integrale
Laptele integral, brânzeturile grase și iaurturile integrale pot conține grăsimi saturate și zahăr adăugat.
Acestea pot contribui la acumularea de grăsime în ficat, mai ales atunci când produsele respective sunt consumate frecvent.
De ce este periculos ficatul gras?
Ficatul gras poate evolua în timp către afecțiuni grave. Printre acestea se numără inflamația hepatică, fibroza, ciroza și insuficiența hepatică.
Una dintre probleme este că, de multe ori, boala nu produce simptome în stadiile inițiale. Din acest motiv, alimentația și frecvența consumului unor astfel de produse reprezintă aspecte importante în contextul riscului de acumulare a grăsimii în ficat.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.