Clima României nu mai seamănă cu cea de acum 40 de ani. Județele în care verile au devenit greu de suportat

România înregistrează valuri de căldură mai frecvente, mai intense și mai lungi decât în urmă cu câteva decenii. O analiză climatică arată că, în unele județe, numărul zilelor afectate a crescut cu până la 27 între 1961 și 2024. Transilvania, Maramureșul și nord-vestul țării se află printre regiunile în care schimbarea este cea mai evidentă. Opt dintre cele mai fierbinți zece veri înregistrate în România în ultimii 125 de ani s-au produs în ultimii 14 ani.

Valurile de căldură au adus până la 27 de zile caniculare în plus

Valurile de căldură au devenit considerabil mai frecvente în România, iar Bistrița-Năsăud ocupă prima poziție în clasamentul județelor cu cea mai mare creștere. Între 1961 și 2024, aici au fost înregistrate cu 27 de zile afectate în plus.

Analiza a fost realizată de cercetătoarea Monica Ioniță-Scholz, de la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania. Datele au fost publicate de platforma InfoClima și arată cum s-au schimbat episoadele de căldură extremă la nivelul fiecărui județ.

Un val de căldură este definit drept o perioadă de cel puțin șase zile consecutive în care temperaturile sunt mult mai ridicate decât valorile normale pentru perioada respectivă a anului.

În urmă cu șase decenii, asemenea episoade apăreau rar în mai multe regiuni ale țării. În prezent, unele județe înregistrează peste 20 de zile cu temperaturi extreme pe durata unei veri.

Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Cluj și Alba au cele mai mari creșteri

Bistrița-Năsăud se află în fruntea clasamentului, cu 27 de zile de val de căldură în plus față de situația înregistrată la începutul perioadei analizate. Următoarele poziții sunt ocupate de Satu Mare, Cluj și Alba.

În fiecare dintre aceste trei județe, numărul zilelor cu valuri de căldură a crescut cu 26. Datele indică o transformare importantă în Transilvania și nord-vestul țării, zone care în trecut nu erau asociate cu cele mai persistente episoade de caniculă.

Mureș, Tulcea, Dâmbovița și Vâlcea au înregistrat câte 25 de zile suplimentare. Creșteri importante apar astfel atât în interiorul arcului carpatic, cât și în sud și în apropierea litoralului.

În București, numărul zilelor afectate de valuri de căldură a crescut cu 21. În Călărași, Neamț și Teleorman au fost înregistrate câte 17 zile în plus.

Diferențele regionale sunt influențate de circulația maselor de aer, relief și poziția geografică. În orașe, temperaturile sunt amplificate și de efectul insulei de căldură urbană, provocat de suprafețele construite, trafic și lipsa vegetației.

Recordul din Bistrița a fost depășit de două ori în patru ani

Evoluția din Bistrița-Năsăud este vizibilă și în recordurile înregistrate de stația meteorologică din municipiul Bistrița. În iunie 2022, temperatura a urcat la 34,9 grade Celsius și a depășit recordul lunar stabilit în 1928.

Recordul din 2022 nu a rezistat mult timp. La finalul lunii iunie 2026, stația meteorologică din Bistrița a înregistrat 36 de grade Celsius.

Cele două depășiri produse într-un interval de numai patru ani confirmă intensificarea temperaturilor extreme într-un județ aflat în nordul Transilvaniei. Regiunea era considerată în trecut mai puțin expusă episoadelor caniculare prelungite.

Creșterea temperaturii medii nu este singura schimbare urmărită de cercetători. Frecvența, durata și intensitatea extremelor termice arată mai clar efectele resimțite de populație, agricultură și infrastructură.

Anii ’70 au avut mai multe veri neobișnuit de reci

Valurile de căldură au fost rare în România în anii ’60, iar deceniul 1971-1980 a inclus mai multe veri deosebit de reci. Numărul episoadelor cu temperaturi extreme a început să crească în anii ’80.

Schimbarea a devenit mult mai pronunțată după 1991. Oltenia, Maramureșul și nordul Transilvaniei s-au numărat printre regiunile în care valurile de căldură au devenit mai frecvente.

După anul 2000, verile foarte calde au început să se repete la intervale tot mai scurte. Începând din 2011, numărul anilor cu temperaturi ridicate și al recordurilor doborâte a crescut considerabil.

Cele mai lungi valuri de căldură identificate în seria climatică au depășit 15 zile. Episoade de asemenea amploare au fost înregistrate în 1946, 1952, 2007, 2012, 2015 și 2023.

Vara anului 2024 a adus 46 de zile consecutive de căldură

Sezonul estival din 2024 a inclus cel mai lung și mai intens episod de căldură din istoria recentă a României. Între 31 mai și 31 iulie au fost înregistrate 46 de zile consecutive afectate de valul termic.

Intervalul a reprezentat aproximativ 75% din cele două luni analizate. Durata episodului arată că temperaturile extreme nu mai apar doar în serii scurte și izolate.

În ultimele șapte decenii, cele mai multe regiuni au ajuns să înregistreze anual cu 10-15 zile suplimentare de val de căldură. În estul și sud-vestul țării, creșterea ajunge la 25-30 de zile.

La nivel național, frecvența valurilor de căldură din timpul verii a crescut cu aproximativ 0,4 episoade în fiecare deceniu.

Opt dintre cele mai calde zece veri s-au produs în ultimii 14 ani

Datele Administrației Naționale de Meteorologie arată că temperatura medie a verii în România a fost de 21,3 grade Celsius în intervalul climatologic 1991-2020. În cea mai rece vară din anii ’70, media națională a coborât sub 18 grade.

Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din seria analizată, cu o temperatură medie de 24,2 grade Celsius. Următoarele poziții au fost ocupate de verile din 2012 și 2022, iar vara anului 2025 s-a clasat pe locul al patrulea.

În topul celor mai calde zece veri din ultimii 125 de ani apare o singură vară din prima jumătate a secolului trecut, cea din 1946. Din perioada 2000-2010 este prezent doar anul 2007, când în România s-au depășit 44 de grade Celsius.

Celelalte opt veri din clasament s-au înregistrat în ultimii 14 ani. Seria indică o concentrare fără precedent a sezoanelor cu temperaturi medii foarte ridicate.

Sudul și sud-estul înregistrează peste 20 de nopți tropicale anual

Creșterea temperaturilor este vizibilă și în timpul nopții, nu doar prin valorile maxime diurne. Dolj, Teleorman, Călărași, Brăila, Tulcea și Constanța au anual peste 20 de nopți tropicale.

O noapte este clasificată drept tropicală atunci când temperatura minimă nu scade sub 20 de grade Celsius. În aceste condiții, organismul nu beneficiază de intervalul de răcorire necesar după expunerea la temperaturile ridicate din timpul zilei.

În județele montane, precum Brașov și Harghita, numărul nopților tropicale rămâne foarte redus. Situația este însă diferită în orașe, unde clădirile și asfaltul păstrează căldura acumulată și după apus.

Nopțile cu temperaturi ridicate pot afecta somnul și pot crește riscul epuizării termice și al problemelor cardiovasculare. Persoanele vârstnice, copiii și pacienții cu afecțiuni cronice sunt expuși unor riscuri mai mari.

Temperaturile de peste 40 de grade afectează infrastructura și sănătatea

Zilele cu maxime de peste 35 de grade Celsius influențează sănătatea populației, productivitatea muncii, agricultura și turismul. La aceste temperaturi, organismul își reduce eficiența reglării termice.

Riscurile includ deshidratarea, insolația și agravarea bolilor cardiovasculare. Efectele sunt mai severe pentru persoanele vulnerabile și pentru cei care lucrează în exterior.

Depășirea pragului de 40 de grade produce efecte și asupra infrastructurii. Asfaltul se poate înmuia, șinele de cale ferată se pot dilata, iar rețelele electrice sunt suprasolicitate de consumul ridicat.

Zonele din vestul, sudul și estul României sunt deja cele mai expuse creșterii temperaturilor estivale. Regiunile din interiorul lanțului carpatic păstrează, în prezent, condiții mai favorabile, dar datele arată creșteri importante inclusiv în mai multe județe din Transilvania.