ANI lasă 55 de demnitari și funcționari publici fără mandate. Noua lege impune încetarea funcțiilor în 30 de zile

Agenția Națională de Integritate a anunțat că 55 de primari, viceprimari, consilieri și funcționari publici riscă să-și piardă mandatele sau funcțiile. ANI începe procedurile după intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026, care modifică legislația în domeniul integrității. Măsurile vizează persoane pentru care au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate. Funcțiile și mandatele aflate sub incidența interdicției încetează de drept în termenul stabilit de noua lege.

ANI începe aplicarea interdicțiilor prevăzute de Legea nr. 180/2026

ANI a transmis că noile prevederi legale permit aplicarea efectivă a interdicțiilor stabilite în urma unor constatări definitive, astfel încât acestea să nu mai producă doar sancțiuni financiare reduse. Agenția susține că modificarea legislativă schimbă modul în care sunt sancționate incidentele de integritate și permite încetarea concretă a mandatului sau a funcției publice.

„Agenția Națională de Integritate demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 marchează un moment important în evoluția Agenției Naționale de Integritate și a cadrului național de integritate.

În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea și sancționarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicțiilor și pe aplicarea concretă a consecințelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilități, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate.

Noua abordare mută astfel accentul de la sancțiuni pecuniare cu o valoare modică și cu un impact limitat către asigurarea efectivității normelor de integritate: o interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, se precizează într-un comunicat al ANI.

În cazurile de conflict de interese soluționate până acum, amenzile aplicate persoanelor evaluate au fost cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei, potrivit informațiilor citate de Agerpres.

Agenția consideră că aceste sancțiuni financiare au avut un efect limitat și arată că noul mecanism permite producerea unor consecințe directe asupra funcției ocupate.

„În acest context, consolidarea mecanismului interdicțiilor reprezintă o schimbare importantă: consecințele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancțiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicției și, în condițiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcției sau demnității publice deținute.

Agenția demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor față de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții ori demnități publice”, subliniază ANI.

Printre persoanele identificate se află 10 primari și 17 consilieri

Verificările realizate de Agenția Națională de Integritate au indicat că 55 de persoane continuă să ocupe funcții sau demnități publice, deși în cazul lor există interdicții care decurg din constatări definitive.

Lista comunicată de ANI cuprinde:

• 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune;
• 17 consilieri locali și județeni;
• nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale;
• 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane care ocupă funcții de conducere;
• șase persoane aflate în alte funcții.

Mandatele și funcțiile încetează de drept după 30 de zile

Normele tranzitorii introduse prin Legea nr. 180/2026 se aplică persoanelor pentru care incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a actului normativ, dacă termenul de trei ani al interdicției nu s-a împlinit.

În aceste situații, legea stabilește că persoanelor vizate „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

ANI explică faptul că încetarea de drept obligă autoritățile competente să pună în aplicare prevederile legale, iar persoana vizată nu mai poate continua să exercite funcția, demnitatea sau mandatul aflat sub incidența interdicției.

„Ce înseamnă, în practică, ‘încetarea de drept’? În termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcția sau demnitatea publică aflată sub incidența interdicției, iar autoritatea sau instituția competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii. Noua reglementare urmărește astfel să asigure că interdicțiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete și sunt respectate efectiv în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, explică ANI.

Agenția va verifica pe teren dacă funcțiile au încetat efectiv

Agenția Națională de Integritate va urmări modul în care autoritățile și instituțiile aplică dispozițiile referitoare la încetarea mandatelor, funcțiilor și demnităților publice. Monitorizarea va viza atât respectarea interdicțiilor, cât și îndeplinirea obligațiilor legale de către instituțiile responsabile.

Verificările nu se vor limita la datele comunicate de autorități sau de persoanele vizate. ANI precizează că procesul nu se va baza exclusiv pe răspunsurile primite, pe bazele de date ori pe evidențele aflate la dispoziția Agenției.

În situațiile în care apar diferențe între informațiile disponibile, Agenția va intensifica verificările de tip „on-site/on-the-spot” asupra cazurilor monitorizate.

Inspectorii vor urmări dacă încetarea mandatului, a funcției sau a demnității publice s-a produs efectiv și în termenul prevăzut de lege. Controlul nu se va opri la verificarea unei comunicări formale prin care instituția susține că a adoptat măsurile necesare.

„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situațiilor în care informațiile transmise Agenției sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situației reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicțiilor să se întemeieze pe situația concretă, actuală și reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanțe, Agenția va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziția sa pentru stabilirea situației concrete și, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, mai spune ANI.

Nerespectarea interdicției poate aduce amenzi de până la 50.000 de lei

Legea nr. 180/2026 întărește și regimul sancțiunilor aplicabile atunci când o persoană continuă să ocupe o funcție sau un mandat în perioada interdicției. Noile dispoziții prevăd atât amenzi, cât și nulitatea actelor încheiate prin încălcarea interdicției.

„Nerespectarea perioadei de interdicție de până la 3 ani constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei”, se precizează în comunicat.

Persoanele care au obligația legală de a constata încetarea unei funcții publice, dar nu îndeplinesc această procedură, pot primi amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, conform ANI.

Efectele nu se limitează însă la sancțiunile financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt afectate de nulitate absolută.

„Consecințele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicției poate avea consecințe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcție sau un mandat, ci și asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, punctează sursa citată.

Interdicțiile definitive trebuie să producă efecte asupra funcțiilor ocupate

Noile dispoziții urmăresc ca o constatare definitivă privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată să fie urmată de aplicarea tuturor consecințelor prevăzute de lege. ANI arată că simpla consemnare a incidentului de integritate într-un raport nu mai este suficientă.

„O interdicție definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidență. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrității cu mecanisme esențiale care ar fi trebuit să existe încă de la înființarea Agenției Naționale de Integritate. După aproape două decenii de funcționare a Agenției, interdicțiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecințe formale”, mai subliniază sursa citată.

Agenția descrie modificarea drept o schimbare „de substanță” a cadrului național de integritate. Potrivit instituției, o constatare definitivă trebuie să aibă efecte directe asupra exercitării funcției, demnității publice sau mandatului persoanei vizate.

„Integritatea nu poate fi redusă la o sancțiune pecuniară cu impact limitat. O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează și pe care Agenția îl va urmări în aplicare”, afirmă ANI.