Dominic Fritz riscă să-și piardă mandatul de primar al Timișoarei după decizia CCR. Liderul USR anunță că merge la CEDO

Dominic Fritz riscă să-și piardă mandatul de primar al Timișoarei după ce Curtea Constituțională a decis că prevederea din noua Lege a integrității referitoare la încetarea de drept a funcției sau demnității publice este constituțională. Decizia îl vizează direct pe liderul USR, care are o hotărâre definitivă în materie de incompatibilitate. Fritz a reacționat dur și a anunțat că intenționează să își continue demersurile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

În aceeași ședință, judecătorii constituționali au analizat și prevederile referitoare la declarațiile de avere și de interese. Sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” a fost declarată neconstituțională în unanimitate.

CCR a decis asupra prevederii care îl vizează pe Dominic Fritz

Curtea Constituțională a analizat sesizările formulate în legătură cu noua Lege a integrității, după ce mai multe dintre prevederile adoptate de Parlament au provocat controverse.

Cu majoritate de voturi, CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Aceasta se referă la persoanele aflate în funcție pentru care a fost constatată definitiv o situație de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legislații.

Dominic Fritz se află printre cei vizați de această prevedere, iar aplicarea legii după promulgare ar conduce la încetarea mandatului său.

Dominic Fritz: „Drumul meu continuă la CEDO”

Liderul USR a reacționat după pronunțarea Curții Constituționale și a anunțat că intenționează să se adreseze CEDO.

„Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a transmis Dominic Fritz.

Primarul Timișoarei susține că prevederea validată de CCR introduce o sancțiune retroactivă și acuză PSD de folosirea legii împotriva adversarilor politici.

„În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat. Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea. Nevoia mafiei privilegiaților de a scăpa de mine îi face să acționeze disperat până într-acolo încât demolează bazele democrației. Un stat de drept care există doar atunci când PSD își dorește, nu mai este stat de drept. Art. 15 din Constituție „legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine.”

Fritz acuză crearea unui precedent

Dominic Fritz susține că hotărârea poate crea un precedent prin care majoritățile parlamentare ar putea introduce sancțiuni pentru situații petrecute anterior adoptării unor legi.

„De azi înainte, orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic, iar CCR-ul controlat politic le va parafa. În fața Comisiei Europene, PSD va trebui să explice cum o lege-jalon de 770 de milioane de euro a fost transformată într-o armă împotriva unui primar ales de două ori. În fața investitorilor, va fi mai greu de explicat de ce să creeze locuri de muncă la noi dacă tot statul e la cheremul unui singur partid corupt.”

Liderul USR își continuă atacul la adresa social-democraților, pe care îi acuză că urmăresc controlarea instituțiilor statului.

„Ziua de azi spulberă orice iluzie că există un PSD „curat, pro-european” cu care s-ar putea coabita. PSD vrea puterea totală în stat, pentru că doar așa poate fura nestingherit. Din păcate, au reușit să controleze instituții precum ANI, părți din justiție și din televiziuni și chiar Curtea Constituțională. Ce nu poate controla PSD sunt milioanele de români corecți care s-au săturat de prețuri crescute doar ca să li se umple lor cutiile de pantofi.”

Dominic Fritz explică situația care a dus la decizia de incompatibilitate

În finalul mesajului, primarul Timișoarei revine asupra situației care a stat la baza cazului său și prezintă propria versiune asupra faptelor.

„PS: Vă amintesc că “fapta” mea a fost să semnez o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate înainte să ajung primar. Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese. O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD.,” a transmis Dominic Fritz.

CCR respinge prevederea privind „relațiile asemănătoare celor dintre soți”

Judecătorii constituționali au luat o decizie diferită în privința celeilalte prevederi controversate a Legii integrității.

Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Prevederea extindea obligațiile privind declarațiile de avere și interese și asupra partenerilor de viață ai persoanelor care ocupă funcții publice.

Tot în unanimitate a fost declarată neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției. În privința publicării acestor informații pentru funcționarii și demnitarii vizați de lege, decizia de neconstituționalitate a fost luată cu majoritate de voturi.

Nicușor Dan sesizase Curtea Constituțională

Președintele Nicușor Dan s-a numărat printre cei care au contestat noua lege la CCR.

Una dintre criticile formulate de șeful statului a vizat tocmai formularea referitoare la partenerii demnitarilor.

„Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei”, argumenta președintele.

Sesizarea viza formularea „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.

Un alt articol contestat de Nicușor Dan a fost cel referitor la încetarea mandatului în cazul persoanelor care aveau deja o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.

USR și PNL au contestat împreună prevederile

Legea a fost atacată la Curtea Constituțională și de un grup de 27 de senatori USR și PNL.

Cele două formațiuni au contestat amendamentele referitoare la situația aleșilor locali cu decizii definitive de incompatibilitate și la declarațiile de avere ale partenerilor demnitarilor.

USR susținea că sancționarea cu pierderea mandatului a persoanelor găsite în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi ar încălca principiul neretroactivității.

„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR împotriva lui Dominic Fritz şi Mirabelei Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan. Într-o democraţie nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă obiecţia de neconstituţionalitate va fi admisă de CCR, avem şansa să salvăm Legea ANI şi jalonul PNRR”, afirma Sorin Şipoş, liderul senatorilor USR.

Legea integrității, legată de un jalon din PNRR

Disputa are și o componentă legată de fondurile europene. Legea integrității reprezintă un jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august.

Înaintea deciziei CCR, social-democrații au acuzat USR și PNL că sesizarea Curții ar putea pune în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene.

De cealaltă parte, autorii contestației au susținut că adoptarea unei legi care nu respectă Constituția ar putea crea probleme în evaluarea jalonului de către Comisia Europeană.

Controverse înaintea ședinței CCR

Pronunțarea Curții a venit și pe fondul relatărilor privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Simina Tănăsescu a respins „ferm şi categoric” speculațiile potrivit cărora ar fi fost discutate în afara cadrului legal cauze aflate pe rolul Curții.

Informațiile au generat reacții din partea reprezentanților sistemului judiciar. Președinți ai curților de apel au cerut clarificarea circumstanțelor întâlnirii și au apreciat că lipsa de transparență în asemenea situații este „profund inadecvată standardelor” care trebuie respectate de o jurisdicție constituțională.

Decizia CCR deschide acum etapa următoare pentru Legea integrității. În cazul lui Dominic Fritz, acesta afirmă că, dacă legea va fi promulgată, mandatul său de primar al Timișoarei va înceta în termen de 30 de zile și anunță deja că va continua disputa la CEDO.