Proiectul USR pentru modificarea legii integrității, pus sub semnul întrebării. Consiliul Legislativ și CES au dat avize negative

Proiectul de lege inițiat de parlamentari USR pentru modificarea unor prevederi din domeniul integrității a primit avize nefavorabile din partea Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social. Documentele analizate în cadrul procedurii legislative semnalează, printre altele, suprapuneri între noua inițiativă și Legea nr. 180/2026, adoptată de Parlament la sfârșitul lunii august.

Consiliul Legislativ respinge proiectul USR privind legea integrității

Consiliul Legislativ a emis avizul negativ cu numărul 807, la 17 septembrie 2026. Potrivit documentului, măsurile propuse prin proiect preiau în mare parte soluții legislative care se regăsesc deja în Legea nr. 180/2026.

Legea nr. 180/2026 este actul normativ adoptat de Parlament în august pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Procedura parlamentară arată că legea a fost adoptată de Camera Deputaților în 24 august, de Senat în 26 august și ulterior transmisă pentru promulgare, devenind Legea nr. 180/2026.

Consiliul Legislativ a identificat suprapuneri între cele două proiecte

Unul dintre motivele pentru care Consiliul Legislativ a avizat negativ noul proiect USR este faptul că măsurile propuse preiau aproape integral soluțiile existente în Legea nr. 108/2026, potrivit avizului prezentat în textul-sursă.

Consiliul Legislativ a semnalat, de asemenea, similitudini între Expunerea de motive a noului proiect și Expunerea de motive a Legii nr. 180/2026, conform informațiilor publicate de Jurnalul.

În documentul analizat este menținută inclusiv referirea la necesitatea îndeplinirii în termen a angajamentelor asumate de România prin PNRR. Proiectul este însă datat după expirarea termenului-limită general pentru implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, care a fost 31 august 2026.

În aceeași Expunere de motive este invocată necesitatea punerii cadrului normativ în acord cu deciziile Curții Constituționale nr. 297/2025 și nr. 883/2026. Consiliul Legislativ arată însă că prima decizie a fost deja avută în vedere la adoptarea soluțiilor legislative din Legea nr. 180/2026, în timp ce cea de-a doua decizie a vizat obiecția de neconstituționalitate referitoare la legea care a devenit ulterior Legea nr. 180/2026.

Consiliul Legislativ consideră că proiectul a rămas fără obiect

Un alt aspect semnalat în aviz este legat de faptul că, după publicarea și intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026, proiectul USR reia aproape identic intervențiile legislative deja operate prin acest act normativ.

În aceste condiții, Consiliul Legislativ apreciază că inițiativa legislativă rămâne fără obiect, întrucât urmărește modificarea unor prevederi asupra cărora legiuitorul a intervenit deja.

Instituția explică faptul că, printr-un act normativ care modifică un act de bază, nu pot fi propuse dispoziții care au același conținut cu norme deja modificate sau cu norme care au fost deja introduse în actul de bază.

Totodată, Consiliul Legislativ subliniază că printr-un asemenea act nu poate fi abrogată o normă care a fost deja abrogată anterior.

Concluzia avizului este că reglementarea propusă nu poate fi promovată în forma în care a fost inițiat proiectul USR.

Proiectul a primit aviz nefavorabil și din partea Consiliului Economic și Social

În același timp, proiectul a primit aviz nefavorabil și din partea Consiliului Economic și Social. Prin documentul cu numărul 5994 din 9 septembrie 2026, CES a semnalat existența unui paralelism între cea mai mare parte a textului propunerii legislative și dispozițiile Legii nr. 180/2026.

Astfel, cele două instituții consultative au identificat probleme legate de suprapunerea dintre noua inițiativă și legislația adoptată anterior de Parlament.

Proiectul invocă decizia CCR nr. 883/2026

Noua inițiativă legislativă a intrat în circuitul parlamentar după adoptarea, la sfârșitul lunii august, a formei finale a legislației privind integritatea.

Potrivit informațiilor din textul-sursă, Expunerea de motive a proiectului PL-x 541/2026, înregistrat la Camera Deputaților la 1 septembrie 2026, invocă necesitatea punerii legislației în acord cu Decizia CCR nr. 883/2026.

Inițiatorii menționați sunt senatorul USR Sorin Gheorghe Șipoș și deputata USR Diana Stoica.

În același timp, textul-sursă amintește că decizia CCR nr. 883/2026 a fost contestată public de USR înainte de adoptarea legislației. Proiectul ulterior depus de cei doi parlamentari invocă însă aceeași decizie ca argument pentru modificările propuse.

Legea nr. 180/2026 a parcurs procedura parlamentară în luna august. Camera Deputaților a adoptat-o în 24 august, după reexaminare, cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, iar Senatul a adoptat forma rezultată în 26 august. Legea a fost apoi transmisă pentru promulgare și a devenit Legea nr. 180/2026.

Modificările propuse pentru prevederile care îl vizează pe Dominic Fritz

Una dintre principalele diferențe dintre legea adoptată de Parlament și proiectul USR se referă la prevederile tranzitorii privind persoanele pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese.

Forma adoptată de Parlament prevede că persoanelor față de care, până la intrarea în vigoare a legii, a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu a expirat termenul de trei ani aferent interdicției prevăzute de lege le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Proiectul USR propune înlocuirea integrală a acestui alineat. Noua formulare prevede că dispozițiile legii s-ar aplica exclusiv incidentelor de integritate săvârșite după intrarea sa în vigoare.

Potrivit textului-sursă, această modificare ar avea efect direct asupra situațiilor de tipul celei în care se află Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, întrucât ar împiedica aplicarea noilor prevederi pentru incidente de integritate produse anterior intrării în vigoare a legii.

O altă modificare privește situațiile anterioare noii legi

Și alineatul 2 al articolului X din legea adoptată de Parlament este modificat prin proiectul USR.

Forma adoptată de Parlament stabilește că persoanelor pentru care starea de incompatibilitate sau conflictul de interese este constatată definitiv după intrarea în vigoare a legii le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul la data la care raportul de evaluare ori hotărârea judecătorească rămâne definitivă, după caz.

În schimb, forma propusă de USR prevede că, pentru situațiile anterioare intrării în vigoare a noii legi, se aplică prevederile Legii nr. 176/2010, ale Legii nr. 144/2007 și ale Legii nr. 161/2003 în forma pe care acestea o aveau anterior intrării în vigoare a noii legislații.

Potrivit interpretării prezentate în textul-sursă, aplicarea acestor prevederi ar însemna ca, în situații similare celei privind Dominic Fritz, să rămână aplicabilă interdicția de a ocupa o funcție sau demnitate publică pentru o perioadă de trei ani, după caz, fără încetarea imediată a mandatului.

În această variantă, consecințele asupra mandatului actual al unui ales local aflat într-o situație similară ar fi diferite față de cele prevăzute de forma adoptată de Parlament în august.