UPDATE Vladimir Putin așteaptă emisarii lui Trump. Negocierile legate de Ucraina nu ar fi reale. Germania avertizează despre Moscova

Președintele rus Vladimir Putin a propus ca fostul cancelar german Gerhard Schroeder să medieze eventuale negocieri între Rusia și Uniunea Europeană privind războiul din Ucraina. Germania a respins însă public această variantă și a transmis că Moscova nu oferă semnale reale pentru discuții serioase de pace. Declarațiile vin într-un context tensionat, marcat de acuzațiile lansate de Kiev privind exploatarea economică a teritoriilor ocupate de armata rusă. În paralel, oficialii germani susțin că inițiativele promovate de Vladimir Putin urmăresc slăbirea unității occidentale și tensionarea relațiilor dintre statele aliate.

Vladimir Putin condiționează negocierile de retragerea Ucrainei din Donbas și așteaptă emisarii lui Donald Trump

Kremlinul a transmis că discuțiile pentru încheierea războiului din Ucraina nu pot avansa fără retragerea forțelor ucrainene din Donbas, regiune pe care Moscova o consideră esențială în orice posibil acord de pace. Declarațiile au fost făcute de Iuri Ușakov, consilierul președintelui rus Vladimir Putin pentru negocieri externe.

Potrivit oficialului rus, chiar dacă vor exista noi runde de negocieri și reluarea medierii americane după actualul armistițiu de trei zile, procesul diplomatic „va bate pasul pe loc” fără concesii teritoriale din partea Kievului.

„Până când Ucraina nu va face acest pas, putem avea alte zeci de runde de negocieri, dar vom bate pasul pe loc, înţelegeţi? Asta e problema”, a afirmat Uşakov, potrivit TASS.

Consilierul lui Vladimir Putin a susținut că autoritățile de la Kiev vor fi nevoite, „mai devreme sau mai târziu”, să accepte retragerea din regiunile Donețk și Lugansk. Cererea reprezintă una dintre principalele condiții impuse de Moscova pentru un eventual acord de pace.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în mod repetat această solicitare și a declarat că legislația ucraineană nu permite cedarea de teritorii. În plus, Kievul consideră orașele Kramatorsk și Sloviansk drept puncte strategice pentru apărarea accesului către capitala Ucrainei.

În paralel cu schimbul de mesaje dintre Moscova și Kiev, Kremlinul a anunțat noi contacte cu reprezentanți ai administrației americane. Iuri Ușakov a declarat că Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, sunt așteptați „în curând” la Moscova.

Consilierul lui Vladimir Putin a precizat că actualul armistițiu temporar a fost stabilit după două zile de discuții telefonice cu partea americană, negocieri pe care le-a descris drept dificile.

Potrivit Kremlinului, Witkoff și Kushner au mai fost implicați în tentative anterioare de mediere între Rusia și Ucraina, fără rezultate concrete. Ușakov a afirmat că aceștia au participat și la discuții privind conflictul din Orientul Mijlociu.

În același timp, atât Rusia, cât și Ucraina se acuză reciproc de încălcarea armistițiului. Ministerul rus al Apărării a anunțat peste 16.000 de încălcări ale încetării focului și susține că a doborât 57 de drone ucrainene.

„Ruşii îşi continuă operaţiunile lor de asalt în sectoare strategice pentru ei. Pe linia frontului, armata rusă nu respectă încetarea focului şi nu face nici măcar eforturi în acest sens”, a declarat Zelenski.

La rândul său, Statul Major ucrainean a raportat aproximativ 150 de atacuri rusești în ultimele ore, iar forțele aeriene ale Ucrainei au transmis că au interceptat 27 de drone rusești. Autoritățile locale din Harkov au anunțat că cinci persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe.

Președintele Volodimir Zelenski a mai declarat că sancțiunile occidentale încep să afecteze economia rusă.

„Este clar că efectul combinat al sancţiunilor împotriva Rusiei şi al altor forme de presiune dă rezultatele dorite. Mulţumesc tuturor celor care contribuie la acest efort!”, a transmis Zelenski pe rețelele sociale.

Știrea Inițială  

Germania consideră că Vladimir Putin nu oferă garanții pentru negocieri reale

Propunerea formulată de Vladimir Putin a venit după ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat recent că există „potențial” pentru un dialog între Uniunea Europeană și Rusia privind viitoarea arhitectură de securitate europeană. Liderul de la Kremlin a afirmat că, într-un astfel de scenariu, Gerhard Schroeder ar fi persoana pe care ar prefera-o în rol de mediator.

Reacția Berlinului a fost însă una fermă. Un oficial german, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a declarat că Rusia nu și-a modificat niciuna dintre condițiile impuse până acum și că nu există indicii concrete privind dorința Kremlinului de a ajunge la un compromis.

Potrivit aceleiași surse, un prim test privind seriozitatea Moscovei ar fi prelungirea armistițiului temporar de trei zile anunțat anterior. Oficialul german a acuzat Rusia că lansează „oferte false” pentru a provoca tensiuni între statele occidentale și pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei.

Într-o declarație transmisă vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a precizat că Berlinul nu observă „niciun semn” că Rusia ar fi interesată de negocieri autentice. Acesta a subliniat că orice eventuale discuții între Uniunea Europeană și Moscova trebuie coordonate îndeaproape atât cu statele membre, cât și cu autoritățile de la Kiev.

Relația apropiată dintre Gerhard Schroeder și Vladimir Putin continuă să provoace controverse în Germania

Numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder continuă să genereze controverse puternice în spațiul politic german, din cauza relației sale apropiate cu Vladimir Putin și a colaborării cu companii energetice rusești după încheierea mandatului său politic.

După ce a părăsit funcția de cancelar în 2005, Schroeder a devenit aproape imediat președintele unui consorțiu germano-rus implicat în proiecte de gazoducte. Decizia sa a fost criticată dur în Germania, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina și după apropierea evidentă de Kremlin.

Tensiunile politice s-au amplificat și anul trecut, când Bundestagul a deschis o investigație privind presupuse contacte neoficiale între politicieni germani și persoane apropiate de Vladimir Putin. Ancheta l-a vizat pe deputatul SPD Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Stegner a participat în aprilie 2025, la Baku, alături de alți politicieni din SPD și CDU, la o reuniune cu oficiali ruși. Printre participanți s-au aflat Viktor Zubkov, fost premier rus și șef al consiliului de supraveghere al Gazprom, dar și Valeri Fadeev, președintele consiliului pentru drepturile omului din Rusia, persoană aflată pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Aceste contacte au alimentat noi critici în Germania privind relațiile menținute de anumite cercuri politice cu apropiați ai Kremlinului, într-un moment în care Uniunea Europeană continuă să susțină militar și financiar Ucraina.

Volodimir Zelenski acuză Rusia că exploatează economic teritoriile ocupate din Ucraina

În paralel cu disputele diplomatice dintre Moscova și statele occidentale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară un proces sistematic de exploatare economică a regiunilor ocupate din sudul și estul Ucrainei.

Potrivit liderului ucrainean, autoritățile ruse intenționează să accelereze extracția de resurse naturale și să transforme economic zonele ocupate după modelul aplicat anterior în Donbas. Declarațiile au fost făcute pe baza unor informații furnizate de serviciul ucrainean de informații militare HUR.

„În regiunile sudice ale Ucrainei ocupate în prezent, Rusia intenționează să desfășoare aceleași procese de jaf și dezindustrializare ca în Donbasul cucerit”, a declarat Zelenski, potrivit Kyiv Independent.

Președintele ucrainean a afirmat că autoritățile de la Kiev dețin documente care ar demonstra existența unor planuri pentru exploatarea accelerată a resurselor minerale din teritoriile ocupate temporar de Rusia.

„Există planuri pentru explorare geologică, exploatare rapidă și export de materii prime valoroase din cel puțin 18 zăcăminte – inclusiv titan, litiu, tantal, niobiu, zirconiu, molibden și grafit”, a declarat Zelenski, potrivit Kyiv Independent.

Conform unor investigații realizate de Reuters, Moscova ar fi alocat aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri federale pentru dezvoltarea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson în perioada 2024–2026. Suma este considerabil mai mare decât fondurile destinate altor regiuni rusești incluse în programe similare.

Zelenski a susținut și că atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice ruse provoacă efecte economice tot mai vizibile în interiorul Federației Ruse.

„Daunele directe și consecințele întreruperilor din procesele de producție și export din Rusia sunt în creștere, iar acest lucru are un impact deosebit de negativ asupra bugetelor regiunilor rusești. Faptul că o parte semnificativă a bugetelor regionale rusești se află practic în pragul falimentului nu poate fi ascuns”, spune Zelenski.

Autoritățile de la Kiev consideră infrastructura energetică rusă drept o țintă militară legitimă, argumentând că aceasta contribuie direct la finanțarea și alimentarea logistică a operațiunilor militare desfășurate de Kremlin în Ucraina.

Tabel. Principalele informații privind tensiunile dintre Germania, Rusia și Ucraina:

Subiect	Detalii
Propunerea lui Vladimir Putin	Liderul rus îl dorește pe Gerhard Schroeder mediator între Rusia și UE
Reacția Germaniei	Berlinul consideră că Moscova nu oferă semne reale pentru negocieri
Acuzațiile oficialilor germani	Rusia ar încerca să divizeze alianța occidentală
Controversa Schroeder	Fostul cancelar este criticat pentru apropierea de Kremlin și proiectele energetice ruso-germane
Ancheta din Bundestag	Parlamentari germani au fost investigați după întâlniri cu apropiați ai Kremlinului la Baku
Acuzațiile Kievului	Zelenski afirmă că Rusia exploatează resursele din teritoriile ocupate
Resurse vizate	Titan, litiu, grafit, zirconiu, molibden și alte minerale strategice
Investițiile Moscovei	Aproximativ 10 miliarde de euro pentru regiunile ocupate între 2024 și 2026