Kremlinul rupe tăcerea despre un posibil Al Treilea Război Mondial. Ce spune Rusia acum

Kremlinul susține că Rusia nu intenționează să provoace un conflict militar la scară mondială, însă acuză statele occidentale că alimentează tensiunile prin înarmarea Europei și prin sprijinul militar acordat Ucrainei. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a abordat atât riscul unui conflict global, cât și evoluția războiului din Ucraina și condițiile în care Moscova afirmă că ar putea recurge la arsenalul nuclear.

Kremlinul: „Nu vom începe niciodată un Al Treilea Război Mondial”

Într-un nou mesaj adresat Occidentului, Dmitri Peskov a respins ideea că Rusia ar avea intenția de a declanșa un conflict militar mondial.

„Nu vom începe niciodată un Al Treilea Război Mondial”, a declarat Peskov, afirmând că Rusia nu ar iniția un conflict global și că, din perspectiva Moscovei, asemenea războaie sunt purtate doar ca răspuns la un atac asupra statului rus.

Declarația vine într-un context în care relațiile dintre Rusia și statele occidentale rămân extrem de tensionate, iar războiul din Ucraina continuă să influențeze securitatea europeană și politica internațională.

Moscova acuză Europa că amplifică tensiunile

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că actuala politică promovată de statele europene contribuie la deteriorarea climatului de securitate de pe continent.

Potrivit lui Peskov, liderii occidentali ar alimenta percepția că Rusia reprezintă o amenințare permanentă, justificând astfel creșterea cheltuielilor pentru apărare și intensificarea înarmării.

Oficialul rus a afirmat că populația europeană este convinsă în mod constant că Moscova reprezintă „un rău absolut”, iar ideea unui atac iminent al Rusiei este promovată în spațiul public.

În același timp, Peskov a criticat actuala clasă politică europeană și a afirmat că ar prefera lideri precum fostul președinte francez Charles de Gaulle sau fostul cancelar german Helmut Kohl, pe care i-a prezentat drept exemple de politicieni preocupați de dialog și stabilitate.

Poziția Kremlinului privind armele nucleare

În declarațiile sale, Dmitri Peskov a abordat și subiectul armelor nucleare, reiterând poziția oficială exprimată în repetate rânduri de Moscova.

Potrivit acestuia, Rusia nu ia în calcul utilizarea preventivă a arsenalului nuclear, iar o astfel de decizie ar putea fi luată doar dacă existența statului rus ar fi pusă în pericol.

Oficialul a respins scenariile privind o folosire preventivă a armelor nucleare, calificând astfel de ipoteze drept speculative și insistând că doctrina nucleară a Federației Ruse rămâne neschimbată.

Peskov: „Nu mai este o operațiune, ci un război”

Un alt punct important al declarațiilor a vizat modul în care Kremlinul descrie conflictul din Ucraina.

După mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei, purtătorul de cuvânt al președintelui rus a admis că amploarea confruntării este diferită față de momentul în care Moscova vorbea despre o „operațiune militară specială”.

„Nu mai este o operațiune, ci un război”, a afirmat Peskov, susținând că livrările de armament și sprijinul oferit Ucrainei de Statele Unite și de aliații europeni au schimbat natura conflictului.

În același timp, oficialul rus a susținut că ostilitățile ar putea înceta dacă Ucraina și-ar retrage trupele din Donbas și din celelalte teritorii revendicate de Rusia și ar accepta modificările teritoriale impuse de Moscova.

Kievul respinge condițiile impuse de Moscova

Autoritățile ucrainene au respins în repetate rânduri aceste condiții, afirmând că nu vor accepta renunțarea la teritoriile recunoscute la nivel internațional ca făcând parte din Ucraina.

La rândul lor, statele occidentale continuă să își reafirme sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru continuarea asistenței militare și financiare acordate Kievului.

Declarațiile lui Dmitri Peskov intervin într-un moment în care conflictul dintre Rusia și Ucraina rămâne unul dintre principalele dosare de securitate la nivel global, iar schimburile de mesaje dintre Moscova și Occident continuă să reflecte lipsa unor perspective imediate pentru o soluție negociată.