Declarațiile ambasadorului Germaniei în Republica Moldova privind limba și identitatea au provocat controverse

Ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a afirmat că o eventuală reunificare dintre România și Republica Moldova poate fi decisă exclusiv de cetățenii celor două state. În același timp, comentariile sale referitoare la limba vorbită în Republica Moldova au generat numeroase reacții în spațiul public.

Ambasadorul Germaniei pune sub semnul întrebării un subiect sensibil din Republica Moldova

Diplomatul a susținut că există opinii diferite în privința existenței unei singure limbi comune între România și Republica Moldova. Declarațiile sale au fost făcute în timpul unei discuții despre relațiile dintre cele două state și despre perspectiva unei eventuale uniri.

Subiectul a atras atenția după ce ambasadorul a fost invitat să comenteze poziția exprimată anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la relația dintre cele două țări și la posibilitatea unei reunificări.

Potrivit diplomatului german, o asemenea decizie nu poate aparține altor actori și ține exclusiv de voința cetățenilor din România și Republica Moldova.

Reunificarea, considerată o decizie care aparține cetățenilor

Referindu-se la perspectiva unirii dintre cele două state, Hubert Knirsch a declarat că doar populația din Republica Moldova și România poate hotărî dacă un astfel de proiect va deveni realitate.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României, sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta”, a declarat Hubert Knirsch

Controversa a apărut însă după ce ambasadorul a abordat subiectul limbii și al identității culturale comune dintre cele două state. Acesta a afirmat că există persoane care consideră că românii și moldovenii vorbesc aceeași limbă, dar și persoane care susțin o opinie diferită.

Afirmațiile privind limba au generat reacții

În intervenția sa, Hubert Knirsch a pus sub semnul întrebării ideea potrivit căreia România și Republica Moldova împărtășesc aceeași limbă și aceeași religie.

„Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite.”

Declarațiile diplomatului au fost urmate de reacții critice venite din partea unor istorici și comentatori, care au apreciat că afirmațiile relativizează un subiect asupra căruia comunitatea științifică din România și Republica Moldova are o poziție bine conturată.

Printre argumentele invocate de cei care contestă afirmațiile ambasadorului se numără documentele oficiale emise de Academia de Științe a Moldovei.

Poziția Academiei de Științe a Moldovei privind denumirea limbii

Criticii declarațiilor au făcut trimitere la Hotărârea nr. 73 din 9 septembrie 1994 a Academiei de Științe a Moldovei, document care stabilește că denumirea corectă a limbii literare este „limba română”.

Potrivit aceluiași document, diferențierea dintre „limba română” și „limba moldovenească” are la bază considerente politice și nu argumente de natură lingvistică.

Hotărârea este frecvent invocată în dezbaterile referitoare la identitatea lingvistică din Republica Moldova și reprezintă unul dintre reperele utilizate în discuțiile pe această temă. Subiectul continuă să fie unul sensibil în spațiul public, fiind abordat periodic atât în mediul academic, cât și în cel politic.

Cine este Hubert Knirsch

Hubert Knirsch este diplomat de carieră al Republicii Federale Germania și are o experiență de peste trei decenii în serviciul diplomatic german. Anterior numirii sale la Chișinău, acesta a ocupat funcția de ambasador în Georgia și a activat la ambasadele Germaniei din Moscova, Washington și Varșovia. De asemenea, a deținut funcții în Ministerul Federal de Externe al Germaniei și la Cancelaria Federală.

Tema identității naționale și a denumirii limbii continuă să provoace dezbateri în Republica Moldova. Deși legislația, deciziile Curții Constituționale și poziția Academiei de Științe a Moldovei consacră denumirea de „limba română”, existența unei identități moldovenești distincte este susținută în continuare de anumite formațiuni politice și grupuri de opinie, ceea ce alimentează periodic noi controverse în spațiul public.