Bursele europene au crescut miercuri, 6 mai, după anunțul despre un posibil acord de pace SUA-Iran

Bursele europene au crescut miercuri, 6 mai 2026! Pieţele europene au închis în urcare, investitorii reacţionând pozitiv la informaţiile apărute în presa internațională potrivit cărora SUA şi Iran se apropie de un acord de pace care ar putea pune capăt războiului.

Bursele europene au crescut miercuri, 6 mai, după anunțul despre un posibil acord de pace SUA-Iran

Bursele europene au crescut miercuri, 6 mai, după informaţiile apărute în presa internațională potrivit cărora SUA şi Iran se apropie de un acord de pace care ar putea pune capăt războiului.

Indicele paneuropean STOXX 600 a avansat cu peste 2%.

Indicele DAX din Germania şi CAC 40 din Franţa au urcat puternic.

FTSE 100 din Regatul Unit a recuperat pierderile din sesiunea anterioară.

Sectorul petrolier a fost singurul care a închis pe minus, pe fondul scăderii preţurilor energiei şi al speranţelor privind reluarea fluxurilor comerciale prin Golf.

Indicele Kospi din Coreea de Sud a urcat la un nou record, susţinut de avansul Samsung Electronics şi SK Hynix.

Acţiunile Novo Nordisk au crescut după ce compania şi-a îmbunătăţit estimările de profit, pe fondul vânzărilor solide ale medicamentelor pentru slăbit din SUA.

Pandora a înregistrat un salt puternic la bursă după rezultate financiare peste aşteptări, în ciuda presiunilor generate de tarifele comerciale americane şi de creşterea preţului argintului.

SUA şi Iranul se apropie de un memorandum pentru a opri războiul

Statele Unite consideră că sunt mai aproape ca oricând de un acord cu Iranul privind un memorandum de înțelegere care ar putea pune capăt conflictului și ar crea cadrul pentru negocieri mai ample asupra programului nuclear iranian. Potrivit unor oficiali americani și altor surse apropiate discuțiilor, citate de Axios, Washingtonul așteaptă în următoarele 48 de ore răspunsul Teheranului la mai multe puncte esențiale. Deși nu există încă o înțelegere finală, sursele susțin că părțile nu au fost niciodată atât de aproape de un acord de la izbucnirea conflictului militar.

Documentul aflat în negocieri ar prevedea ca Iranul să accepte un moratoriu asupra îmbogățirii uraniului, în timp ce Statele Unite ar ridica o parte dintre sancțiuni și ar debloca miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate. Totodată, ambele state ar urma să elimine restricțiile privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. Multe dintre aceste măsuri ar depinde însă de semnarea unui acord final, ceea ce înseamnă că există în continuare riscul reluării conflictului sau al unei perioade îndelungate de incertitudine, în care confruntările directe să fie suspendate fără o soluție definitivă.

Administrația de la Washington consideră că în interiorul conducerii iraniene există divergențe care ar putea complica obținerea unui consens între diferitele facțiuni politice și militare. În același timp, o parte dintre oficialii americani rămân sceptici în privința șanselor de a se ajunge chiar și la un acord preliminar. În rundele anterioare de negocieri au existat momente de optimism din partea SUA, fără ca acestea să conducă la un rezultat concret.

Cu toate acestea, doi oficiali americani au afirmat că decizia președintelui Donald Trump de a renunța la o operațiune planificată în Strâmtoarea Ormuz și de a evita escaladarea conflictului a fost influențată de progresele înregistrate în negocieri. Memorandumul, care ar conține 14 puncte, este negociat de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, atât în contact direct cu oficialii iranieni, cât și prin intermediul unor mediatori internaționali.

În forma actuală, documentul ar marca oficial încheierea războiului din regiune și ar deschide o perioadă de 30 de zile destinată negocierilor pentru un acord detaliat. Discuțiile s-ar concentra pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, limitarea programului nuclear iranian și ridicarea graduală a sancțiunilor americane. Potrivit unor surse politice, negocierile ar putea avea loc la Islamabad sau la Geneva.

Pe durata acestei perioade de 30 de zile, Iranul ar urma să reducă treptat restricțiile impuse transportului maritim prin strâmtoare, în timp ce Statele Unite ar relaxa blocada navală instituită în zonă. Un oficial american a avertizat însă că, în cazul eșecului negocierilor, Washingtonul ar putea reintroduce blocada și chiar relua operațiunile militare.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor este durata moratoriului privind îmbogățirea uraniului. Surse apropiate discuțiilor afirmă că perioada analizată ar putea fi de minimum 12 ani și ar putea ajunge până la 15 ani. Iranul ar fi propus un moratoriu de cinci ani, în timp ce Statele Unite insistă pentru o perioadă de 20 de ani. De asemenea, partea americană dorește introducerea unei clauze care să prevadă prelungirea automată a moratoriului în cazul încălcării angajamentelor de către Teheran. După expirarea perioadei stabilite, Iranul ar putea relua îmbogățirea uraniului, însă la un nivel limitat, de 3,67%.

În cadrul memorandumului, Iranul s-ar angaja să nu urmărească dezvoltarea unei arme nucleare și să nu desfășoare activități militare în domeniul nuclear. De asemenea, se discută includerea unei prevederi care să interzică operarea instalațiilor nucleare subterane. În plus, Teheranul ar accepta un regim de inspecții internaționale mai strict, inclusiv controale inopinate efectuate de inspectorii ONU.

În schimb, Statele Unite și-ar asuma ridicarea treptată a sancțiunilor impuse Iranului și deblocarea etapizată a unor sume de ordinul miliardelor de dolari din activele iraniene înghețate la nivel internațional.