UPDATE: Băncile contestă sancțiunile privind ROBOR. UniCredit, Banca Transilvania, BRD, CEC, ING, BCR și Raiffeisen resping acuzațiile. Exim Banca Românească va ataca sancțiunea în instanță

Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei în investigația privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. După reacțiile UniCredit Bank și Băncii Transilvania, alte două instituții de credit, BRD și CEC Bank, anunță că vor contesta în instanță decizia autorității și resping acuzațiile privind coordonarea comportamentului pe piața interbancară.

Update 22:41:

BCR invocă lipsa de consecvență a autorității și susține că mecanismul ROBOR este transparent

Banca Comercială Română a transmis că respinge concluziile anunțate de Consiliul Concurenței în cadrul investigației privind procedura de stabilire a ROBOR și susține că nu a primit încă decizia motivată a autorității. Instituția financiară consideră că acuzațiile sunt nefondate și atrage atenția asupra faptului că o investigație anterioară a aceleiași autorități nu a identificat încălcări ale regulilor de concurență.

„BCR a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței, însă precizează că, la acest moment, nu a primit decizia finală motivată a autorității. BCR respinge, în mod ferm, concluziile comunicate și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept.

Din perspectiva BCR, poziția Consiliul Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și a constatat, în urmă investigației închise în anul 2013, inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate și consecvență a practicii administrative proprii”, se menționează în raportul transmis Bursei de Valori București.

Reprezentanții băncii susțin, de asemenea, că procedura de stabilire a ROBOR funcționează într-un cadru reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, iar orice analiză privind schimbul de informații dintre participanți trebuie raportată la regulile și condițiile specifice pieței monetare interbancare.

„În acest context, orice susținere privind existența unui pretins schimb de informații confidențiale și strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informațiile efectiv disponibile în piață și la obligațiile reale aplicabile participanților.

BCR apreciază totodată că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual și instituțional aplicabil procedurii ROBOR din România. Orice comparație cu alte cazuri internaționale trebuie să fie relevantă, riguroasă și aplicabilă circumstanțelor concrete ale pieței locale și ale mecanismului ROBOR”, precizează reprezentanții băncii.

Update 18:02:

Chirițoiu spune că decizia Consiliului Concurenței poate sta la baza unor acțiuni în despăgubire

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că persoanele și companiile care au avut credite indexate la ROBOR ar putea solicita despăgubiri în instanță după publicarea motivării deciziei privind sancționarea băncilor. Potrivit acestuia, legislația europeană permite inițierea unor procese civile ulterioare constatării unei încălcări a regulilor de concurență.

„Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, și atunci zona asta, care acum e majoritară la populație, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a declarat Chirițoiu.

Întrebat dacă debitorii care au avut credite calculate în funcție de ROBOR ar putea recupera în instanță sumele plătite în plus, șeful autorității de concurență a invocat cadrul legislativ european care permite astfel de demersuri.

„Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”, a precizat acesta.

Totodată, Chirițoiu a subliniat că decizia Consiliului Concurenței nu stabilește valoarea eventualelor prejudicii și nu estimează impactul exact asupra ratelor plătite de clienți.

„Repet, noi nu spunem că a crescut prețul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem așa ceva. Deja investigațiile țin 4 ani, procesele țin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereți așa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere așa ceva și pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a adăugat președintele instituției.

Acesta a explicat că investigația, deschisă în 2022 și care a analizat perioada 2018-prezent, nu a vizat existența unui cartel clasic între bănci, ci schimbul de informații și influențarea reciprocă a cotațiilor în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

„Nu e un cartel, nu e ceva de genul ‘ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5’, deci nu vorbim de așa ceva. E un schimb de informații, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii, din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și se puteau influența unii pe alții. Deci, ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurență, nu le obliga nimeni să facă acest lucru. (…) Deci, ROBOR-ul trebuie să funcționeze și atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivația, ca să-și ajusteze comportamentul”, a explicat Chirițoiu.

Președintele Consiliului Concurenței a arătat că nivelul amenzilor a fost calculat în principal în funcție de veniturile instituțiilor bancare, procentele aplicate fiind cuprinse între 5% și 7%.

În același timp, el a apreciat că impactul financiar al sancțiunilor nu ar trebui să afecteze stabilitatea sistemului bancar, având în vedere profiturile înregistrate de bănci în ultimii ani.

Referindu-se la eventualele procese pentru despăgubiri, Chirițoiu a admis că România nu are până acum o practică judiciară relevantă în acest domeniu.

„În România nu avem experiență cu așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței, deci n-am idee să vă spun cum vor acționa instanțele. Le acordăm o perioadă de tranziție, ca să-și ajusteze practicile, pentru că nu vrem să perturbăm piața, nu vrem să oprim funcționarea ROBOR-ului. Ideea este să-l îmbunătățim, nu să-l blocăm”, a susținut Chirițoiu.

Update 17:56:

Exim Banca Românească anunță că va ataca sancțiunea în instanță

Exim Banca Românească a transmis că va contesta în justiție decizia Consiliului Concurenței adoptată în urma investigației privind mecanismul de fixing al pieței monetare.

Instituția de credit susține că toate operațiunile sale au fost desfășurate în conformitate cu reglementările și procedurile stabilite de Banca Națională a României și consideră că sancțiunea aplicată este neîntemeiată.

Update 13:35:

ING Bank anunță că va contesta sancțiunea în instanță

ING Bank România a transmis că respinge concluziile Consiliului Concurenței și sancțiunile aplicate în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a indicelui ROBOR.

Reprezentanții băncii susțin că decizia este profund neîntemeiată și că se bazează pe o interpretare eronată a modului în care funcționează piața monetară interbancară.

Potrivit ING Bank, activitatea instituției s-a desfășurat permanent cu respectarea legislației și a normelor aplicabile, în cadrul reglementat și supravegheat de Banca Națională a României. Banca arată că a fost supusă în mod constant unor mecanisme de control care nu au identificat nereguli.

„ING Bank Romania a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței din data de 7 iunie 2026. ING Bank România respinge categoric concluziile acesteia și sancțiunile dispuse, pe care le consideră profund neîntemeiate și bazate pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare.

Activitatea băncii s-a desfășurat în permanență cu respectarea reglementărilor legale și a normelor aplicabile, în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, și a fost supusă unor mecanisme continue de control, care nu au evidențiat deficiente.

Integritatea și responsabilitatea față de clienții noștri și față de societate sunt valori esențiale ale băncii noastre, pe care le urmăm în toate acțiunile pe care le întreprindem. După comunicarea deciziei motivate, ING Bank România va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață.”

Raiffeisen Bank susține că investigația nu a identificat dovezi privind o înțelegere între bănci

Și Raiffeisen Bank a reacționat după anunțul Consiliului Concurenței, exprimându-și dezacordul față de concluziile investigației.

Banca susține că acestea nu reflectă realitățile pieței interbancare și nu țin cont de cadrul legal pe care instituțiile participante la sistemul de fixing ROBOR aveau obligația să îl respecte.

Potrivit Raiffeisen Bank, ROBOR este un mecanism strict reglementat, în care băncile participante operează pe baza unor reguli tehnice clare și sub supravegherea autorităților competente.

Instituția mai afirmă că investigația nu ar fi identificat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. În opinia băncii, singurul aspect invocat vizează transparența cotațiilor, element care reprezintă o caracteristică a sistemului de fixing și nu o opțiune a participanților.

Raiffeisen Bank a anunțat că va contesta decizia în instanță și că are încredere că judecătorii vor confirma legalitatea și corectitudinea conduitei sale.

„Ne exprimăm dezacordul față de concluziile Consiliului Concurenței și ne menținem punctul de vedere conform căruia acestea nu reflectă realitățile pieței interbancare si nu țin cont de cadrul legal în vigoare, pe care băncile participante la sistemul de fixing aveau obligația să îl respecte.

ROBOR este un mecanism strict reglementat, în cadrul căruia băncile participante operează exclusiv în baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de autoritățile competente.

Constatăm că investigația nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. Singurul aspect indicat vizează transparența acestor cotații, acesta fiind un element ce reprezintă o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing și nicidecum o opțiune a băncilor participante.

Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre și avem încredere că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor noastre.”

Update 10:15:

BRD anunță că va contesta decizia și vorbește despre un impact asupra întregului sistem bancar

BRD și-a exprimat dezacordul față de concluziile investigației și a transmis că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea sancțiunii după primirea motivării oficiale a deciziei.

Reprezentanții băncii susțin că activitatea instituției a respectat în permanență cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și procedurile care guvernează mecanismul ROBOR.

Potrivit BRD, banca a acționat în conformitate cu regulile și standardele în vigoare și consideră că respectarea acestor reguli a condus, în mod paradoxal, la aplicarea unei sancțiuni.

Instituția financiară și-a exprimat încrederea că instanțele de judecată vor clarifica situația și vor exclude existența unei încălcări a regulilor de concurență.

„BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței.

Conduita BRD a fost în permanență deplin conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil. BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune.

Suntem încrezători că, în urma parcurgerii tuturor etapelor legale, instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență.

În același timp, impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale.

BRD își va continua misiunea de a sprijini economia românească, a finanța clienții și a contribui la stabilitatea și dezvoltarea sistemului financiar.”

CEC Bank invocă un conflict instituțional și pregătește acțiuni în instanță

CEC Bank a transmis că este în total dezacord cu decizia Consiliului Concurenței și o consideră nejustificată și lipsită de un fundament juridic solid.

Banca susține că toate operațiunile sale pe piața monetară interbancară au fost desfășurate în conformitate cu legislația în vigoare, cu regulamentele Băncii Naționale a României și cu standardele europene aplicabile sectorului bancar.

Instituția afirmă că transparența schimbului de informații în cadrul fixingului ROBOR reprezintă o cerință legală și o componentă inerentă a mecanismului administrat de BNR. În acest context, CEC Bank apreciază că există un conflict instituțional între Consiliul Concurenței și Banca Națională a României în privința modului de interpretare a funcționării indicelui ROBOR.

Banca amintește că a colaborat pe parcursul întregii investigații, punând la dispoziția autorității documentele și explicațiile solicitate, însă consideră că concluziile formulate nu reflectă realitatea activității sale.

De asemenea, CEC Bank subliniază că o investigație desfășurată de Consiliul Concurenței în 2008 asupra aceleiași problematici s-a încheiat fără identificarea unor încălcări ale legislației.

Instituția de credit anunță că va contesta decizia la Curtea de Apel București și, dacă va fi necesar, va continua demersurile judiciare până la ultimele căi de atac disponibile, inclusiv la nivel european. Potrivit băncii, o sancțiune de asemenea amploare ar trebui să fie susținută de dovezi clare și incontestabile, iar instanțele vor avea ultimul cuvânt în acest caz.

„CEC Bank ia act cu profundă îngrijorare și este în dezacord total față de decizia Consiliului Concurenței de a sancționa cele 10 bănci din România care participă la procesul de fixing al pieței, decizie pe care o considerăm profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid și bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piață.

Activitatea CEC Bank pe piața monetară interbancară a fost, în fiecare moment, strictă, transparentă și conformă cu cadrul legal și regulatoriu în vigoare, cu regulamentele Băncii Naționale a României și cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit.

Reiterăm faptul că transparenţa nu este o alegere pentru băncile locale, ci o componentă funcţio­nală inerentă a sistemului de fixing şi o cerinţă legală a Băncii Naționale a României.

Observăm în acest context un conflict instituţional între Consiliului Concurenţei și Banca Națională a României, ca administrator al indicelui și al mecanismului ROBOR.

ROBOR este o rată de referință calculată pe baza cotațiilor transmise de băncile participante, conform unei metodologii riguroase, supervizate de BNR. Contribuțiile CEC Bank la acest proces au reflectat întotdeauna condițiile reale ale pieței monetare, fără nicio coordonare ilicită cu alți participanți și fără nicio intenție de a influența artificial nivelul ratei.

Investigația Consiliului Concurenței a durat ani întregi. Pe tot parcursul acestui proces, CEC Bank a cooperat în mod activ și în deplină bună-credință cu autoritatea de investigare, a pus la dispoziție toate documentele solicitate și a furnizat explicații detaliate cu privire la fiecare aspect invocat. În ciuda acestei cooperări totale, concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea operațiunilor noastre.

Reamintim că, într-un mod similar, în 2008 Consiliul Concurenţei a investigat exact aceeaşi speţă, în acelaşi cadru legal, concluzia fiind că nu s-a găsit niciun indiciu de încălcare.

Amenda reprezintă unul dintre cele mai severe niveluri de penalizare prevăzute de legislația concurenței. Aplicarea oricărui cuantum, indiferent de nivel,  în absența unor probe clare, directe și incontestabile ale unui comportament anticoncurențial, este arbitrară și de natură să afecteze grav stabilitatea unui sector bancar care finanțează economia reală a României.

Suntem convinși că o instanță independentă va evalua acest caz în mod obiectiv, pe baza probelor reale și a standardelor juridice aplicabile — și că decizia Consiliului Concurenței nu va rezista unui control judiciar riguros.

CEC Bank va contesta această decizie în fața Curții de Apel București și, dacă va fi necesar, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene.

Suntem pregătiți pentru un proces lung. Suntem pregătiți să prezentăm probe. Și suntem convinși că dreptatea va fi de partea noastră.

Această decizie nu poate rămâne necombătută — nu doar în interesul CEC Bank și al acționarului său, ci în interesul principiului fundamental că o sancțiune de o asemenea amploare trebuie să se bazeze pe dovezi, nu pe prezumții.”

Știrea inițială:

UniCredit anunță că va ataca în instanță decizia Consiliului Concurenței

Într-un punct de vedere transmis după anunțarea sancțiunilor, UniCredit Bank a respins concluziile autorității de concurență.

Reprezentanții instituției au transmis că poziția băncii este una fără echivoc și că decizia Consiliului Concurenței este considerată injustă și nefundamentată. Potrivit băncii, argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul procedurii nu ar fi fost analizate, iar instituția și-a exprimat dezamăgirea față de ceea ce consideră a fi caracterul arbitrar al actului administrativ.

UniCredit a anunțat că va contesta sancțiunea în instanță și că va prezenta aceleași dovezi pe care le consideră incontestabile din punct de vedere legal. Totodată, banca și-a exprimat încrederea că instanțele de judecată vor analiza cazul în mod imparțial.

„Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire față de caracterul arbitrar al acestui act administrativ.

Vom contesta această decizie în instanță, unde vom prezenta aceleași dovezi de nevinovăție, incontestabile din punct de vedere legal. Avem deplină încredere în imparțialitatea și echidistanța instanțelor de judecată pentru a face lumină în acest caz soluționat pe repede-înainte și pentru a ne repara reputația pusă la îndoială pe nedrept.”

Banca Transilvania anunță că va contesta sancțiunea și reclamă efecte asupra economiei

Banca Transilvania a respins la rândul său concluziile Consiliului Concurenței și a anunțat că va contesta decizia în instanță imediat ce va primi comunicarea oficială și motivarea acesteia.

Reprezentanții băncii au transmis că resping ferm acuzațiile formulate și își reafirmă nevinovăția, considerând că sancțiunea nu are fundament și nici bază reală. Potrivit poziției oficiale a instituției, banca este hotărâtă să își apere reputația și să utilizeze toate căile legale disponibile pentru protejarea drepturilor sale.

Banca Transilvania a anunțat că va sesiza Curtea de Apel București și, dacă va fi necesar, se va adresa inclusiv altor instanțe și autorități competente din țară și din străinătate.

Instituția susține că a acționat permanent în conformitate cu legislația aplicabilă sectorului bancar, cu regulile pieței și cu standardele impuse de autoritățile de reglementare. Totodată, banca și-a exprimat rezervele cu privire la modul în care a fost gestionată investigația și a criticat faptul că informații despre decizie au apărut în presă înainte de comunicarea oficială către părțile implicate.

„Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația.

Anunțăm că, odată cu confirmarea oficială a deciziei și a motivării acesteia, vom iniția demersurile legale de contestare a acesteia la Curtea de Apel București. Totodată, suntem pregătiți să ne adresăm oricăror instanțe sau autorități competente, interne și internaționale, pentru deplina protejare a drepturilor noastre.

Împreună cu juriștii interni, avocații externi și auditorii, suntem convinși că există premise solide pentru obținerea unei decizii favorabile în instanță, demontând complet acuzațiile Consiliului. Avem încredere deplină în procesul de justiție din România.

Considerăm că, pe fond, propunerea de sancționare a Băncii Transilvania ignoră atât cadrul legal aplicabil sectorului bancar, cât și modul în care este supravegheat și reglementat, precum și faptul că BT a acționat în conformitate cu legislația, cu regulile pieței și cu standardele impuse de autoritățile de reglementare.

Din punct de vedere formal, ne exprimăm rezervele față de modul în care a fost gestionată această situație în general și, în special, atragem atenția asupra comunicării deficitare în raport cu părțile implicate. Constatăm cu surprindere că informații de interes major sunt dezvăluite în presă înainte de a ne fi transmisă o comunicare oficială scrisă”, transmit reprezentanții BT într-un comunicat.

Banca Transilvania avertizează și asupra posibilelor efecte economice ale sancțiunilor aplicate sistemului bancar. Reprezentanții instituției susțin că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor cu sumele vehiculate ar putea conduce la o reducere a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro și ar putea afecta perspectivele de relansare economică.

„Decizia Consiliului Concurenței vine într-un moment complicat pentru țară și economia națională, moment în care băncile sunt principalul pilon al stabilității economice și financiare, de la sectorul bancar existând printre puținele speranțe de relansare economică. Diminuarea capitalizării viitoare a băncilor (în total) cu suma vehiculată ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro.

Decizia arbitrară și nefondată a Consiliului Concurenței poate cauza reducerea șanselor relansării economice imediate”, se mai arată în comunicatul BT.

Consiliul Concurenței susține că băncile și-au coordonat comportamentul în procedura ROBOR

Potrivit comunicatului transmis de Consiliul Concurenței, cele zece instituții de credit sancționate au încălcat legislația națională și europeană în domeniul concurenței.

Autoritatea susține că băncile implicate și-au coordonat comportamentul în perioada fixingului ROBOR prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice, inclusiv informații referitoare la preț.

ROBOR reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare și continuă să fie utilizat la calculul dobânzilor pentru numeroase credite acordate înainte de introducerea indicelui IRCC. De asemenea, indicatorul este folosit și în cazul unor finanțări acordate companiilor și instituțiilor publice.

Consiliul Concurenței atrage atenția că orice modificare a acestui indice poate avea efecte financiare importante asupra debitorilor.

Gheorghe Piperea îi îndeamnă pe clienți să solicite despăgubiri

În urma anunțului făcut de Consiliul Concurenței, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a afirmat că persoanele care au avut credite legate de ROBOR ar trebui să ia în calcul solicitarea de despăgubiri în instanță.

Acesta susține că, după publicarea deciziei autorității de concurență, documentul ar putea fi utilizat ca bază în procese prin care clienții să încerce recuperarea unor sume plătite băncilor.

Într-un mesaj video, Piperea a afirmat că ROBOR ar fi fost majorat artificial cu două până la trei puncte procentuale și că debitorii ar fi plătit rate mai mari în ultimii ani.

Totuși, astfel de afirmații nu apar în comunicatul Consiliului Concurenței. Autoritatea menționează în document variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent și nu face referire la majorări de ordinul punctelor procentuale invocate de europarlamentar.

„În cazul acestei manipulări, s-a întâmplat ca ceea ce ar fi trebuit să fie ROBOR, la un moment dat, să se adauge 2-3 puncte procentuale. Vorbim despre o perioadă din 2018 încoace, deci de peste opt ani de zile. Asta se traduce, în cazul contractelor obișnuite, în cazul contractelor concrete, într-o dobândă umflată în fiecare lună din cei opt ani de zile cu 20-25%. Practic, în fiecare lună, cei care am avut credite în această perioadă am plătit cu 20-25% mai mult. Este o plată nedatorată, o pagubă pe care ne-au cauzat-o nouă băncile și care este dispusă restituirii”, spune Piperea, într-un mesaj video.

Piperea a declarat că procesele clienților ar trebui inițiate cât mai rapid și a susținut că eventualele demersuri ale băncilor pentru suspendarea deciziei Consiliului Concurenței nu ar trebui să împiedice introducerea acțiunilor în instanță.