Taxa de 4% lovește în plin. Băncile din România raportează profituri în scăderi, potrivit BNR
SURSA FOTO: Dreamstime/Banca
Indicatorii de rentabilitate ai băncilor românești intră pe un trend descendent, pe fondul taxării mai ridicate și al încetinirii economice
Sistemul bancar din România a înregistrat o deteriorare vizibilă a profitabilității în primul trimestru din 2026, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Evoluția confirmă o fază de normalizare a randamentelor după mai mulți ani de profituri excepționale la nivel sectorial.
În perioada ianuarie–martie 2026, profitul cumulat al sistemului bancar românesc a scăzut cu 9,3% în ritm anual, până la aproximativ 3,35 miliarde RON (circa 657 milioane euro). În termeni valutați, declinul este și mai pronunțat, de 11,5% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Evoluția nu a fost uniformă la nivelul instituțiilor de credit. În timp ce majoritatea băncilor au raportat scăderi ale profitabilității, liderul pieței, Banca Transilvania, a continuat să performeze peste medie, înregistrând un profit trimestrial de aproximativ 950 milioane RON, în creștere cu 26% față de anul precedent.
Taxa pe cifra de afaceri a băncilor, factor major de presiune
Un element esențial care a influențat negativ rezultatele sectorului îl reprezintă introducerea și majorarea taxei suplimentare pe cifra de afaceri a instituțiilor bancare. Aceasta a fost ridicată de la 2% la 4% începând cu anul precedent, afectând direct marjele de profit și capacitatea de generare a randamentelor.
Această măsură fiscală a contribuit semnificativ la reducerea profitabilității, într-un context în care băncile operau anterior cu unele dintre cele mai ridicate marje din Uniunea Europeană.
Indicatorii fundamentali de rentabilitate au continuat să se deterioreze în T1 2026:
- Rentabilitatea activelor (ROA) a scăzut la 1,39%, de la 1,67% în T1 2025
- Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a coborât la 14,1%, față de 18,2% în perioada similară a anului trecut
Aceste evoluții indică o reducere a eficienței utilizării capitalului în sistemul bancar, într-un context de presiuni fiscale și de creștere economică mai moderată.

Tendință descendentă graduală încă din anii anteriori
Datele istorice confirmă o ajustare treptată a profitabilității:
- ROE sistem bancar: 20,1% (2023)
- ROE sistem bancar: 18,4% (2024)
- ROE sistem bancar: 17,6% (2025)
- ROE sistem bancar: 14,1% (T1 2026)
Această dinamică arată o tranziție de la un regim de profitabilitate ridicată către unul mai moderat, dar încă peste media multor piețe europene.
Bilanțul agregat al sistemului bancar continuă să se extindă, însă într-un ritm insuficient pentru a depăși presiunile inflaționiste.
În T1 2026:
- activele medii ale sistemului bancar au crescut cu 8,9% anual
- nivelul a ajuns la aproximativ 964 miliarde RON
- activele totale la finalul trimestrului: 970 miliarde RON (~190 miliarde euro)
Creșterea sub nivelul inflației sugerează o stagnare reală a expansiunii bilanțiere, în termeni ajustați cu puterea de cumpărare.
Calitatea creditelor rămâne relativ stabilă, dar cu ușoare semne de deteriorare
Pe partea de risc, indicatorii de calitate a activelor se mențin controlați, însă cu o ușoară deteriorare marginală. Rata creditelor neperformante a crescut la 2,8%, față de 2,5% în T1 2025.
Chiar și așa, nivelul rămâne gestionabil și sub pragurile istorice de stres din perioadele anterioare.
Deși sistemul bancar din România continuă să se numere printre cele mai profitabile din Europa, datele din T1 2026 confirmă intrarea într-o etapă de normalizare a rentabilității.
Combinarea a trei factori principali — fiscalitate mai ridicată, creștere economică moderată și presiune pe marjele de dobândă — conduce la o comprimare graduală a profitabilității. În acest context, băncile își mențin totuși stabilitatea financiară și niveluri solide de capitalizare, dar cu randamente în scădere față de anii anteriori.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





