Facturile vor fi calculate în euro din 1 iulie. Care vor fi efectele. Adrian Negrescu: Euroizarea economiei e deja o realitate, nu e un fapt negativ

Facturile exprimate în euro încep să provoace dezbateri intense după anunțul Digi privind schimbarea modului de tarifare de la 1 iulie 2026. Discuțiile s-au amplificat pe platformele online, unde utilizatorii au analizat impactul asupra costurilor lunare și efectele unei posibile extinderi a fenomenului către alte servicii. Specialiștii spun că România traversează deja un proces de euroizare, însă atrag atenția asupra riscurilor legate de cursul valutar și protecția consumatorilor.

Facturile în euro alimentează temerile privind pierderea predictibilității financiare

Anunțul companiei telecom Digi referitor la exprimarea tarifelor în euro a generat sute de reacții în mediul online. Dezbaterea nu s-a limitat la serviciile de telecomunicații, ci a vizat și tendința tot mai vizibilă a economiei de a raporta prețurile la euro.

O parte dintre utilizatori consideră că decizia companiei era previzibilă în contextul inflației și al presiunilor economice din ultimii ani. Aceștia susțin că operatorii cu obligații financiare în euro încearcă să reducă expunerea la fluctuațiile cursului de schimb.

„Digi are plăți de făcut în euro, mai ales că s-au împrumutat pentru extinderile în alte țări și au investiții în curs. Când venitul lor e în ron au expunere la risc de curs valutar, așa că transferă riscul către clienți. În mod real îți puteau crește costul repetat și frecvent ca să țină pasul cu deprecierea ron, dar scopul nu este venituri mai mari de la clienți, ci au nevoie să elimine riscul ăsta pentru că se uită creditorii la ei”, a comentat un utilizator pe platforma Reddit.

Alți participanți la discuție au atras atenția că problema depășește nivelul unei singure facturi și ar putea reflecta o tendință mai amplă de diminuare a puterii de cumpărare.

„Dacă până și companiile «etice» sunt nevoite să treacă la euro, atunci va fi nasol. Nu neapărat de la 10 lei în plus la factura Digi, ci de la reducerea masivă a puterii de cumpărare în general”, a scris un utilizator.

Nemulțumirile s-au concentrat și asupra lipsei de predictibilitate pentru consumatori, în condițiile în care salariile continuă să fie plătite în lei.

„Dacă le-au crescut prețurile, să pună prețurile crescute în lei. Consumatorul nu mai are acum aceeași predictibilitate și nu e anunțat cu 30 de zile înainte «vezi că se scumpește». Pe lângă asta noi primim salariul în lei, multe costuri și ei tot în lei le au, de ce ai pune prețuri în euro?”, a comentat un alt participant la discuție.

Conversia valutară rămâne una dintre cele mai mari preocupări ale consumatorilor

O parte dintre reacții au vizat modul în care sunt efectuate plățile atunci când prețurile sunt exprimate în euro, însă încasarea se realizează în lei.

Utilizatorii au relatat experiențe în care diferențele dintre cursurile de schimb au generat costuri suplimentare pentru clienți.

„Ce mi se pare aiurea e că dacă facturezi în euro atunci ar trebui să mă lași să plătesc în euro. Am pățit așa și când am cumpărat mașina. Prețul e în euro, dar tu vrei să îți plătesc în lei, eu având deja banii în euro. Am pierdut o dată la schimbarea banilor din euro în lei, după care am pierdut a doua oară când ei au calculat euro la cursul băncii lor care era umflat”, a explicat un utilizator.

În cadrul aceleiași dezbateri a fost invocat și fenomenul de „euroizare” a economiei, pe fondul utilizării tot mai frecvente a monedei europene în tranzacții, economii și negocieri.

„Deja tot românul economisește și negociază în euro”, a remarcat unul dintre participanții la discuție.

Alți utilizatori au subliniat că exprimarea tarifelor în euro nu reprezintă o noutate în sectorul telecomunicațiilor și au amintit că operatori importanți folosesc acest sistem de mulți ani.

„La Vodafone și Orange au fost abonamentele în euro de acum 20 de ani de când au ajuns în România. Nu cred că au avut vreodată în lei”, a comentat un utilizator.

Au existat și opinii care au încercat să tempereze îngrijorările privind impactul imediat asupra costurilor lunare.

„Nu prea ai alternative, dar mi se pare că se face mare caz pentru 2 lei în plus pe lună”, a scris un participant la dezbatere.

În schimb, alții au asociat decizia companiei cu lipsa de încredere în stabilitatea economică și monetară a României.

„Le e frică băieților de la Digi să nu ajungă euro 6-7 lei și să piardă bani”, a comentat un utilizator.

O altă opinie a sintetizat discuția într-o formulare care a atras numeroase reacții.

„Nu cred că este despre a face profit în instabilitatea politică, ci despre a reduce riscul unei monede instabile din cauza politicului”, a afirmat acesta.

Adrian Negrescu: „Euroizarea economiei este deja o realitate”

Analistul financiar Adrian Negrescu consideră că procesul de euroizare este deja prezent în economia românească și nu trebuie privit ca un fenomen negativ, însă avertizează că problema principală rămâne modul de calcul al cursului de schimb utilizat pentru facturile exprimate în euro.

„Euroizarea economiei este deja o realitate. Nu este un fapt negativ, având în vedere faptul că mai devreme sau mai târziu vom trece la euro, însă există, într-adevăr o problemă, cea legată de cursul de schimb.

Inițiativa parlamentară privind calcularea tarifelor la telefonia mobilă la un curs BNR nu la cel al unei bănci anume, curs umflat peste măsură de interesele comerciale ale entității bancare, este absolut necesar să intre în practică. Altfel spus, nu e rău că trecem la prețuri estimate în euro însă trebuie să fie un curs oficial, nu unul stabilit, din pix, de către bancheri”, explică analistul financiar Adrian Negrescu.

Specialistul atrage atenția în Adevărul, spunând că riscul valutar reprezintă o provocare majoră într-o perioadă marcată de incertitudini economice și politice.

„Riscul valutar ține de mecanismele economiei de piață și este plătit, în egală măsură, de toată lumea, de la oamenii simpli la stat și sistemul bancar. Atâta timp cât vom avea o monedă slabă – o caracteristică a unei economii aflate în criză, cu siguranță riscul valutar va fi unul semnificativ.

Nu ne rămâne decât să încercăm să anticipăm fluctuațiile cursului și să ne protejăm. Mecanismele de tip hedging sunt special gândite pentru a restrânge riscul valutar”, punctează acesta.

Analistul susține că aderarea la euro trebuie să devină un obiectiv strategic

În opinia lui Adrian Negrescu, adoptarea monedei unice europene nu conduce automat la scumpiri și poate aduce beneficii economice importante.

„Cântecul de lebădă al lui Mugur Isărescu ar trebui să fie aderarea la euro, nu gestiunea unei inflații incontrolabile. În loc să tot transmită avertismente privind politicile publice, marea lor majoritate ignorate de o clasă politică prea puțin ancorată în realitatea economică, guvernatorul BNR ar trebui să își seteze drept prioritate aderarea la euro, negocierea unor condiții flexibile de aderare, practic să ne scoată din zona influenței politicilor cu iz fanariot de la București”, avertizează analistul.

Acesta consideră că România ar trebui să construiască un proiect național în jurul aderării la zona euro și să negocieze condiții mai flexibile pentru atingerea acestui obiectiv.

„Să nu ne lase pradă politicienilor convinși că doar prin creșterea taxelor, prin impozitul progresiv și alte artificii fiscale, se pot rezolva problemele de finanțare ale României. Isărescu are această obligație măcar morală. Să facă lobby pentru o aderare la euro în condiții mai flexibile.

Problema deficitului bugetar se va rezolva mai repede decât ne-am fi așteptat. Stabilitatea cursului de schimb poate fi atinsă, iar inflația va fi depășită din 2027”, continuă Adrian Negrescu.

Analistul susține că România ar trebui să promoveze activ acest obiectiv inclusiv la nivel european, prin colaborare cu alte state din regiune.

„Cred că ar trebui să facem front comun cu Ungaria, o altă economie regională majoră care se lovește de bariere similare, pentru a construi un grup puternic de lobby la Bruxelles și la sediul Băncii Centrale Europene. Dacă nu suntem capabili, să angajăm și în acest caz o firmă de lobby, la fel ca în cazul relației cu SUA”, afirmă acesta.

În viziunea sa, adoptarea rapidă a monedei unice ar putea deveni un factor de stabilitate pentru economia națională și pentru mediul de afaceri.

„Trebuie să avem curajul de a «arde etapele» și de a ne propune un obiectiv extrem de ambițios, dar vital: trecerea efectivă la moneda unică în următorii 2-3 ani. Această forțare controlată a calendarului ar acționa ca o ancoră de salvare pentru întreaga economie”, spune Adrian Negrescu.

Totodată, acesta apreciază că beneficiile s-ar reflecta atât în costurile de finanțare, cât și în reducerea riscurilor valutare pentru populație și companii.

„Adoptarea euro aduce în primul rând o inflație redusă structural și eliminarea riscului de devalorizare a leului. Pentru oamenii simpli, pentru mediul de afaceri, cel mai palpabil avantaj va fi accesul la credite cu dobânzi mult mai mici, similare celor din Germania sau Franța, eliminând povara actuală a costurilor mari de finanțare în lei.

Zona euro nu este doar un club al țărilor bogate, ci reprezintă singurul mecanism capabil să ofere României protecție totală în fața crizelor financiare și să garanteze un flux constant de investiții străine directe, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung”, este de părere Adrian Negrescu.