Trecerea de la Leu la Euro. Adrian Negrescu: Ar trebui să fie cântecul de lebădă al lui Isărescu, nu gestiunea inflației

Trecerea de la Leu la Euro. Adrian Negrescu: Ar trebui să fie cântecul de lebădă al lui Isărescu, nu gestiunea inflației

SURSA FOTO: Dreamstime - România, euro

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 26 mai 2026, 17:30

Analistul financiar Adrian Negrescu a cerut ca guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să prioritizeze aderarea României la zona euro, susținând că integrarea monetară rapidă ar proteja economia de inflație, instabilitate fiscală și riscuri financiare.

Adrian Negrescu: Mugur Isărescu ar trebui să prioritizeze aderarea României la euro

Analistul financiar Adrian Negrescu a declarat marți, 26 mai 2026, într-o postare publicată pe Facebook, că guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, ar trebui să transforme aderarea României la moneda euro în principalul său obiectiv de mandat.

Potrivit lui Negrescu, în loc să transmită constant avertismente legate de politicile publice și de dezechilibrele economice, avertismente ignorate de clasa politică, Isărescu ar trebui să urmărească negocierea unor condiții mai flexibile pentru aderarea la zona euro și să promoveze un proiect național în acest sens.

Analistul financiar a susținut că cel mai longeviv șef de bancă centrală din Uniunea Europeană are „o obligație morală” de a susține integrarea monetară a României și de a evita ca economia să rămână vulnerabilă în fața unor politici fiscale pe care le consideră ineficiente, precum majorările de taxe sau introducerea impozitului progresiv.

În opinia sa, o parte dintre criteriile economice necesare aderării ar putea fi îndeplinite în următorii ani, apreciind că problema inflației ar putea fi depășită după 2027, iar stabilitatea cursului de schimb poate fi menținută. El a adăugat că aspecte precum nivelul dobânzilor, deficitul bugetar și datoria publică ar putea face obiectul unor negocieri europene, dacă România ar veni cu un proiect bine argumentat și cu propuneri concrete privind flexibilizarea criteriilor prevăzute în Tratatul de la Maastricht.

Negrescu a oferit exemplul Bulgariei, despre care a spus că a transformat adoptarea monedei euro într-o prioritate strategică, ceea ce a crescut atractivitatea țării pentru investitorii străini și a redus percepția de risc economic. Totodată, analistul financiar a afirmat că România ar trebui să inițieze o ofensivă diplomatică la nivel european și chiar să colaboreze cu Ungaria pentru formarea unui grup regional de lobby la Bruxelles și la sediul Băncii Centrale Europene, în vederea accelerării integrării monetare a statelor din Flancul Estic.

El consideră că integrarea rapidă în zona euro ar trebui tratată inclusiv ca o problemă de securitate continentală, în contextul riscurilor geopolitice și al presiunilor externe asupra Europei. În acest context, Negrescu a susținut că România ar trebui să își propună adoptarea monedei unice în următorii doi-trei ani.

Analistul financiar a afirmat că aderarea la zona euro ar aduce beneficii precum reducerea structurală a inflației, eliminarea riscului de devalorizare a leului și accesul la credite cu dobânzi mai mici pentru populație și companii. Acesta a apreciat că apartenența la zona euro ar impune o disciplină fiscală mai strictă și ar contribui la atragerea investițiilor străine pe termen lung.

„Cântecul de lebădă al lui Mugur Isărescu ar trebui să fie aderarea la euro, nu gestiunea unei inflații incontrolabile.

În loc să tot transmită avertismente privind politicile publice, marea lor majoritate ignorate de o clasă politică prea puțin ancorată în realitatea economică, guvernatorul BNR ar trebui să își seteze drept prioritate aderarea la euro, negocierea unor condiții flexibile de aderare, practic să ne scoată din zona influenței politicilor cu iz fanariot de la București.

Cel mai longeviv șef de bancă națională din UE are această obligație. Să nu ne lase pradă politicienilor convinși că doar prin creșterea taxelor, prin impozitul progresiv și alte artificii fiscale, se pot rezolva problemele de finanțare ale României.

Isărescu are această obligație măcar morală. Să facă lobby pentru o aderare la euro în condiții mai flexibile.

Problema deficitului bugetar se va rezolva mai repede decât ne-am fi așteptat. Stabilitatea cursului de schimb poate fi atinsă, iar inflația va fi depășită din 2027.

Ce ne mai rămâne de îndeplinit? Problema dobânzilor, a deficitului bugetar și a datoriei publice. Toate aceste ținte pot fi negociate, dacă Isărescu își dorește acest lucru, dacă vine cu un proiect de țară concret, cu un studiu de impact, cu propuneri concrete care să modifice Tratatul de la Maastricht.

Suntem capabili să facem lobby pentru acest proiect de țară? Ne dorim acest lucru? Vecinii bulgari au transformat adoptarea monedei unice într-o prioritate absolută. Și acum încep să culeagă roadele. Investitorii străini nu mai văd în țara vecină doar o piață emergentă cu forță de muncă ieftină, ci un teritoriu sigur, complet integrat în mecanismele financiare de la Bruxelles și Frankfurt.

Acest statut le oferă companiilor garanția că activele lor nu vor fi devalorizate de șocuri valutare locale și că riscul de țară este redus la minimum.

Lobby la pachet cu Ungaria

În esență, România nu își mai permite luxul de a aștepta pasivă corectarea indicatorilor prin metode tradiționale, de durată. Avem nevoie o ofensivă diplomatică agresivă la nivel european.

Cred că ar trebui să facem front comun cu Ungaria, o altă economie regională majoră care se lovește de bariere similare, pentru a construi un grup puternic de lobby la Bruxelles și la sediul Băncii Centrale Europene.

Dacă nu suntem capabili, să angajăm și în acest caz o firmă de lobby, la fel ca în cazul relației cu SUA.

Într-o Europă amenințată de fragmentare și de presiuni externe, integrarea monetară rapidă a Flancului Estic devine o temă majoră de securitate continentală, nu doar un calcul matematic de deficit.

Trebuie să avem curajul de a „arde etapele” și de a ne propune un obiectiv extrem de ambițios, dar vital: trecerea efectivă la moneda unică în următorii 2-3 ani. Această forțare controlată a calendarului ar acționa ca o ancoră de salvare pentru întreaga economie.

Ce înseamnă aderarea la euro?

Adoptarea euro aduce în primul rând o inflație redusă structural și eliminarea riscului de devalorizare a leului. Pentru oamenii simpli, pentru mediul de afaceri, cel mai palpabil avantaj va fi accesul la credite cu dobânzi mult mai mici, similare celor din Germania sau Franța, eliminând povara actuală a costurilor mari de finanțare în lei.

Mai mult, prezența sub umbrela BCE va impune României o rigoare de fier în politicile fiscale, interzicând practic risipa bugetară și populismul economic.

Zona euro nu este doar un club al țărilor bogate, ci reprezintă singurul mecanism capabil să ofere României protecție totală în fața crizelor financiare și să garanteze un flux constant de investiții străine directe, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung”, a scris Negrescu.

Avantajele adoptării monedei euro

Potrivit Consiliului European, adoptarea monedei euro nu reprezintă doar o schimbare de monedă, ci aduce o serie de beneficii concrete și de durată pentru cetățeni, companii și întreaga economie. Utilizarea unei monede unice simplifică deplasările între statele membre ale Uniunii Europene, deoarece elimină necesitatea schimburilor valutare, a plății comisioanelor de conversie și a calculelor permanente privind diferențele de curs. În prezent, aceeași monedă este folosită în 21 de state membre ale UE, iar din 1 ianuarie 2026 și Bulgaria face parte din zona euro.

Pentru mediul de afaceri, moneda euro facilitează desfășurarea activităților comerciale și a investițiilor la nivel transfrontalier. Companiile pot emite facturi, efectua plăți și încheia contracte fără a mai fi afectate de fluctuațiile cursului de schimb sau de costurile generate de conversiile valutare. În aceste condiții, exporturile și importurile devin mai ieftine și mai sigure, iar transparența prețurilor crește semnificativ. Totodată, firmele au acces mai ușor la furnizori și piețe din statele membre ale zonei euro, ceea ce le permite să își extindă mai rapid activitatea. Beneficiile sunt importante mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii, care se confruntă astfel cu mai puține bariere în comerțul european.

Adoptarea monedei euro contribuie și la creșterea atractivității unei țări pentru investitorii străini. Un mediu economic stabil și previzibil oferă mai multă încredere investitorilor, iar eliminarea fluctuațiilor de curs reduce riscurile financiare. În plus, moneda unică europeană susține stabilitatea economică în întreaga Uniune Europeană prin reducerea incertitudinilor și a costurilor de tranzacționare, ceea ce stimulează investițiile și dezvoltarea economică.

De la introducerea euro, rata medie anuală a inflației în zona euro s-a situat în jurul valorii de 2%, în timp ce, înainte de adoptarea monedei unice, unele state membre se confruntau cu fluctuații ale cursului de schimb de peste 20%. Acest nivel ridicat de stabilitate a consolidat încrederea în moneda europeană atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional.

Euro este în prezent a doua cea mai importantă monedă din lume, după dolarul american. Băncile centrale, investitorii și marile companii internaționale folosesc euro în rezervele valutare, în tranzacțiile comerciale și în emiterea de obligațiuni. În 2024, aproximativ 20% din rezervele valutare globale erau exprimate în euro, iar moneda unică era utilizată în aproape 40% dintre plățile transfrontaliere la nivel mondial. De asemenea, aproximativ jumătate dintre exporturile Uniunii Europene erau realizate în euro.

În ansamblu, moneda euro contribuie atât la consolidarea stabilității economice interne, cât și la întărirea poziției economice a Uniunii Europene pe plan internațional. Prin eliminarea riscurilor valutare și crearea unui cadru economic mai predictibil, euro ajută statele membre să facă față mai bine șocurilor economice și să joace un rol mai important în economia globală.

Informații articol
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.