Nicușor Dan anunță alianță a 16 state UE pentru creșterea fondurilor europene. Bani mai mulți pentru agricultură și coeziune în bugetul 2028–2034

Nicușor Dan anunță alianță a 16 state UE pentru creșterea fondurilor europene. România, împreună cu alte 15 state membre ale Uniunii Europene, a inițiat o poziție comună privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), solicitând creșterea alocărilor financiare pentru politica agricolă comună și politica de coeziune. Anunțul a fost făcut de președintele României, Nicușor Dan, într-un context de negocieri intense la nivel european privind direcțiile strategice ale viitorului cadru financiar.

Nicușor Dan anunță alianță a 16 state UE pentru creșterea fondurilor europene. Inițiativa reunește state din sudul și estul Uniunii Europene, inclusiv Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria, formând așa-numitul grup „Prietenii Coeziunii”.

Bugetul UE 2028–2034

Negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 se concentrează pe echilibrul dintre politicile tradiționale și noile priorități europene. În timp ce unele state membre susțin menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune, alte guverne europene propun o reorientare a resurselor către domenii precum apărarea, digitalizarea, inovarea și competitivitatea economică.

Poziția exprimată de statele semnatare subliniază că reducerea acestor fonduri ar afecta direct investițiile în infrastructură, dezvoltarea regională și sprijinul pentru comunitățile locale, în special în statele mai puțin dezvoltate economic.

Politica de coeziune și agricultura, piloni ai dezvoltării UE

Potrivit declarației susținute de România și partenerii săi europeni, politica de coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) rămân instrumente fundamentale pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre regiunile Uniunii Europene.

Aceste politici finanțează proiecte esențiale precum modernizarea infrastructurii, sprijinirea fermierilor, dezvoltarea rurală, crearea de locuri de muncă și investițiile în comunitățile locale. În viziunea statelor semnatare, menținerea unui nivel ridicat de finanțare este crucială pentru coeziunea și stabilitatea proiectului european.

Poziția României privind bugetul european

Președintele Nicușor Dan a transmis că România susține un buget european „echilibrat și ambițios”, care să răspundă atât noilor provocări ale Uniunii Europene, cât și politicilor tradiționale cu impact direct asupra cetățenilor.

În viziunea Bucureștiului, fondurile europene reprezintă un instrument esențial pentru modernizarea economiei, reducerea diferențelor de dezvoltare și sprijinirea investițiilor strategice. România susține, de asemenea, integrarea principiului de „excelență” în alocarea resurselor, cu condiția ca acesta să contribuie efectiv la creșterea competitivității în toate statele membre, inclusiv în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Tensiuni între statele contributoare și beneficiarii neti ai fondurilor UE

Discuțiile privind viitorul buget european evidențiază diferențe de viziune între statele contributoare net la bugetul UE – precum Germania, Franța, Olanda, Suedia și Austria – și statele beneficiare de fonduri de coeziune.

Statele contributoare susțin o orientare mai puternică a bugetului către apărare, securitate și tranziția digitală, precum și condiționarea mai strictă a fondurilor europene de implementarea reformelor structurale și de eficiența absorbției fondurilor, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Următorii pași în negocierile bugetare ale Uniunii Europene

Declarația comună inițiată de România și celelalte 15 state membre va fi prezentată oficial în cadrul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene, urmând să fie analizată în cadrul viitoarelor discuții ale Consiliului European.

Negocierile privind bugetul UE 2028–2034 vor continua în următoarele luni, având ca obiectiv final stabilirea unei arhitecturi financiare care să echilibreze noile priorități strategice ale Uniunii cu politicile tradiționale de coeziune și dezvoltare regională.