Un nou obstacol în Europa: țara care întârzie al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au încercat miercuri să găsească un compromis cu Grecia pentru adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, au declarat diplomați europeni citați de Reuters.

Miza ascunsă din spatele noilor sancțiuni contra Rusiei. De ce Grecia cere schimbări urgente

Noul set de măsuri urmărește extinderea presiunilor asupra sectorului bancar rus, într-o perioadă pe care Uniunea Europeană o consideră favorabilă pentru afectarea sistemului financiar al Moscovei. Pachetul include noi restricții menite să limiteze capacitatea instituțiilor ruse de a menține fluxurile financiare internaționale.

Grecia reprezintă însă principalul punct de blocaj în negocierile pentru aprobarea măsurilor. Atena solicită modificarea unor restricții deja convenite privind aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia.

De la 1 ianuarie, Uniunea Europeană urmează să interzică importurile de GNL rusesc și să împiedice companiile europene să furnizeze servicii terminalelor de GNL rusești deținute în majoritate de entități din Rusia.

Grecia contestă impactul restricțiilor asupra transportului de GNL

Guvernul elen a argumentat săptămâna trecută că o eventuală interdicție privind serviciile de transfer al GNL-ului rusesc către state terțe ar avea un efect limitat asupra veniturilor Moscovei și ar putea determina mutarea activităților comerciale în afara Europei.

Grecia are o poziție importantă pe piața europeană a transportului de GNL și se numără printre cei mai mari operatori la nivel mondial, alături de Japonia, China și Statele Unite.

Diplomații europeni estimau anterior că plecarea premierului ungar Viktor Orban, care a blocat în mod repetat unele decizii privind sprijinul financiar pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, ar putea facilita adoptarea viitoarelor pachete de măsuri. Discuțiile actuale au arătat însă noi diferențe între statele membre, în contextul eforturilor Comisiei Europene de a elimina breșele rămase pentru companiile rusești și de a reduce veniturile energetice ale Moscovei.

Compania maritimă grecească Dynagas, activă în transportul de GNL, operează nave specializate „de clasă gheață”, destinate inclusiv proiectului Yamal LNG din Arctica rusă. Firma a transmis că noile sancțiuni ar putea determina retragerea operatorilor occidentali din acest sector.

Proiectul Yamal LNG este controlat majoritar de compania rusă Novatek. Compania franceză TotalEnergies deține o participație de 20% în proiect și o participație de 19,4% în Novatek. Uniunea Europeană a importat aproape integral cantitățile de GNL produse de Yamal în prima jumătate a anului 2026.

„Nu este clar dacă proiectul contribuie substanțial la veniturile Rusiei în modul prezentat adesea în dezbaterile publice. Solicitarea operatorilor europeni de a abandona contractele pe termen lung nu va perturba comerțul. Dimpotrivă, va duce la transferul de active strategice arctice (nave) și know-how către operatori non-occidentali”, a declarat Dynagas într-un comunicat.

Pachetul de sancțiuni vizează numeroase instituții financiare ruse

Propunerea europeană include aproximativ 215 persoane și entități, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar crește numărul total al instituțiilor bancare ruse sancționate la peste 100.

Acest nivel ar reprezenta mai mult de jumătate dintre cei 213 creditori ruși care au conexiuni internaționale. Marile bănci din Rusia au fost excluse în 2022 de la SWIFT, sistemul global securizat folosit pentru transmiterea instrucțiunilor de plată financiară, după introducerea sancțiunilor occidentale.

Companiile rusești au continuat însă să efectueze operațiuni comerciale și financiare prin intermediul unor bănci mai mici, regionale, precum și prin rețele de criptomonede. Un raport al serviciilor europene de informații, consultat de Reuters și publicat în luna iunie, avertiza că Rusia ar putea ajunge la o criză bancară „explozivă” și că sancțiunile suplimentare asupra sectorului financiar ar putea genera un șoc economic. Autoritățile ruse au respins aceste avertismente privind o posibilă criză.

Surse diplomatice europene au precizat că includerea instituțiilor financiare pe lista sancțiunilor urmărește descurajarea statelor terțe de a colabora cu acestea, în condițiile în care legăturile lor cu Uniunea Europeană sunt deja reduse sau inexistente.

Pe lângă sancțiunile individuale, Comisia Europeană a propus menținerea plafonului actual pentru prețul petrolului rusesc la 44,10 dolari pe baril pentru o perioadă de șase luni. Mecanismul a fost modificat anul trecut pentru a urmări evoluția prețurilor internaționale ale petrolului și a fost redus de la nivelul anterior de 60 de dolari pe baril.

Statele membre au convenit săptămâna trecută suspendarea temporară a plafonării prețului până la 23 iulie, pentru a permite continuarea negocierilor. O revizuire programată anterior ar fi dus la majorarea plafonului după creșterea prețurilor determinată de războiul din Iran, ceea ce ar fi permis Moscovei venituri mai mari.