Ce s-a întâmplat cu pavilionul Rusiei de la Bienala de la Veneția. Decizia care a declanșat reacții politice

Comisia Europeană a confirmat retragerea unei finanțări de 2 milioane de euro acordate Fundației Bienalei de la Veneția pentru perioada 2025-2028, după analiza răspunsurilor oferite de organizatori privind redeschiderea pavilionului rusesc. Decizia vine după ce instituția europeană a considerat insuficiente explicațiile transmise de Bienală referitoare la participarea Rusiei la ediția actuală a evenimentului.

Pavilionul Rusiei la Bienala de la Veneția provoacă o ruptură între Bruxelles și autoritățile italiene

Măsura a generat reacții critice din partea Ligii la Bruxelles, partidul majoritar condus de vicepremierul italian Matteo Salvini. Formațiunea a contestat retragerea fondurilor europene și a anunțat că va solicita Guvernului italian să intervină pentru recuperarea finanțării.

Comisarul european pentru democrație, Henna Virkkunen, a comunicat poziția Comisiei Europene printr-o postare pe platforma X, în care a explicat motivele deciziei privind finanțarea destinată Bienalei de la Veneția. Ea a precizat că fondurile publice alocate culturii trebuie să fie asociate cu promovarea valorilor democratice.

Virkkunen a afirmat că cultura europeană, fiind finanțată din contribuțiile cetățenilor, „ar trebui să promoveze și să protejeze valorile democratice și că astfel de valori nu sunt respectate în Rusia astăzi”.

Evaluarea participării Rusiei la evenimentul de la Veneția

Decizia Comisiei Europene a fost luată după o perioadă de evaluare a răspunsurilor oferite de Fundația Bienalei cu privire la redeschiderea pavilionului rusesc. Procesul a inclus o recomandare transmisă Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, instituție care are competența finală în această procedură.

Recomandarea nu are caracter obligatoriu, însă a fost adresată organismului european care urma să stabilească forma finală a măsurii. Agenția se pronunțase anterior în favoarea reducerii finanțării destinate Bienalei.

Procedura de revocare a grantului european a fost inițiată în aprilie anul trecut, după anunțul făcut de președintele Fundației Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, privind redeschiderea pavilionului Rusiei pentru ediția din acest an.

Spațiul dedicat Rusiei nu a fost deschis la edițiile din 2022 și 2024, în contextul invaziei Ucrainei și al sancțiunilor adoptate ulterior de Uniunea Europeană împotriva Moscovei.

Pavilionul rus a funcționat cu restricții la Bienala de la Veneția

În prima etapă a procedurii, Comisia Europeană a oferit Fundației Bienalei un termen de treizeci de zile pentru a decide retragerea participării Rusiei sau pentru a prezenta argumente care ar fi putut opri procesul de revocare a finanțării.

Ulterior, Uniunea Europeană a solicitat noi clarificări oficiale privind natura participării ruse la evenimentul cultural de la Veneția. Fundația Bienalei a ales însă să continue planurile de redeschidere a pavilionului.

Participarea Rusiei a fost afectată de limitări administrative, deoarece pavilionul nu a obținut autorizațiile necesare pentru organizarea unor evenimente publice. În aceste condiții, spațiul expozițional a putut funcționa doar într-o formă restrânsă.

Situația a atras reacții din partea unor reprezentanți ai lumii culturale și politice. Galeristul rus Marat Gelman a criticat modul în care Italia a gestionat participarea Rusiei, susținând că răspunsul autorităților italiene la situația generată de agresiunea rusă a fost insuficient.

Reacții politice după retragerea finanțării europene

Decizia Comisiei Europene a fost contestată de Liga, formațiunea politică aflată la guvernare în Italia. Partidul a transmis că Bienala reprezintă un spațiu dedicat culturii și libertății artistice și a criticat intervenția instituțiilor europene.

„Bienala este istorie, cultură, artă, inovație și libertate. Dacă vreun birocrat de la Bruxelles nu reușește să înțeleagă asta, vom accepta. Cultura nu se supune dictatelor de la Bruxelles”, a scris Liga.

Formațiunea a anunțat că va cere Guvernului condus de Giorgia Meloni, din care face parte, să analizeze posibilitatea recuperării finanțării retrase de Comisia Europeană.