UE pune la bătaie miliarde pentru energie verde. Sahara ar putea alimenta Europa cu electricitate
SURSA FOTO: Concept Capital, realizat cu AI - Sahara, energie curata, parc fotovoltaic, energie verde, Orientul Mijlociu
Uniunea Europeană lansează o nouă inițiativă energetică prin care vrea să accelereze dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Comisia Europeană a anunțat marți alocarea a 5 miliarde de euro din fonduri UE pentru investiții în energie curată, cu obiectivul de a conecta aceste regiuni la sistemul energetic european. Planul vizează extinderea producției de energie solară și eoliană și reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili importați. Bruxelles-ul estimează că inițiativa ar putea mobiliza investiții totale de până la 25 de miliarde de euro până în 2035.
UE mizează pe energia solară din Sahara pentru alimentarea rețelei europene
UE consideră că una dintre soluțiile pentru transformarea sistemului energetic european se află în regiunile cu cel mai ridicat potențial solar din lume. Strategia prezentată de Comisia Europeană are la bază dezvoltarea unor capacități de producție a energiei regenerabile în Africa de Nord și în statele din Orientul Mijlociu, care ar urma să fie conectate la rețeaua europeană prin cabluri submarine de înaltă tensiune.
Scenariul susținut de Bruxelles presupune instalarea unor vaste parcuri fotovoltaice în deșertul Sahara și construirea de turbine eoliene pe coastele sudice și estice ale Mării Mediterane. Energia produsă ar urma să fie transportată către statele europene și utilizată pentru înlocuirea combustibililor fosili importați.
Prin această abordare, Uniunea Europeană urmărește să își atingă obiectivele privind electrificarea economiei și reducerea emisiilor de carbon, într-un context în care securitatea energetică a devenit o prioritate strategică.
Comisia Europeană speră că fondurile UE vor atrage și capital privat, astfel încât investițiile totale în energie solară, energie eoliană, hidrogen, rețele electrice și alte tehnologii curate să ajungă la aproximativ 25 de miliarde de euro până în anul 2035.
În prezentarea programului, oficialii europeni au subliniat costurile ridicate generate de dependența de combustibilii fosili.
„Factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 47 de miliarde de euro în ultimele 100 de zile, fără să primim nici măcar o moleculă suplimentară de energie”, a declarat Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, până în 2035 proiectul ar putea contribui la dezvoltarea a cel puțin 15 gigawați de noi capacități de energie regenerabilă, la crearea a peste 100.000 de locuri de muncă și la consolidarea interconectărilor electrice dintre Europa și statele de pe malul sudic al Mediteranei.
Criza energetică și războiul din Iran accelerează planurile Bruxelles-ului
Noua inițiativă, denumită T-MED, este lansată într-un moment în care piețele energetice internaționale traversează o nouă perioadă de volatilitate, pe fondul conflictului din Iran și al tensiunilor geopolitice din regiune.
Comisarul european pentru energie a legat în mod direct lansarea programului de actualul context internațional, susținând că evenimentele recente demonstrează încă o dată vulnerabilitatea sistemelor bazate pe combustibili fosili.
„Securitatea noastră energetică trebuie să se bazeze pe sisteme energetice electrificate, construite pe energie curată, rețele moderne și o conectivitate sporită”, a afirmat Dan Jørgensen.
Datele prezentate de Bruxelles arată că Africa de Nord și Orientul Mijlociu dispun de un potențial de aproximativ 2.300 de gigawați în energie regenerabilă, de peste două ori mai mare decât capacitatea instalată în prezent în Uniunea Europeană. În plus, Comisia estimează că energia solară și cea eoliană pot fi produse în aceste regiuni cu costuri cu 30-40% mai reduse decât în Europa.
Investițiile necesare depășesc 100 de miliarde de euro până la finalul deceniului
Deși obiectivele anunțate sunt ambițioase, oficialii europeni recunosc că provocările financiare rămân uriașe. Estimările Comisiei arată că exploatarea completă a potențialului de energie regenerabilă din Africa de Nord și Orientul Mijlociu va necesita investiții de peste 100 de miliarde de euro până la sfârșitul acestui deceniu.
Reprezentanții instituției au precizat că ținta de 25 de miliarde de euro reprezintă doar primul pas al unui proces de dezvoltare mult mai amplu.
Pentru a accelera investițiile, Comisia Europeană intenționează să lanseze în septembrie o nouă platformă de investiții T-MED, care va reuni guverne, bănci de dezvoltare, dezvoltatori de proiecte și investitori privați.
În paralel, Bruxelles-ul dorește să convingă statele partenere să simplifice procedurile de autorizare, să faciliteze accesul la rețelele electrice și să îmbunătățească legislația din domeniu pentru a crește atractivitatea proiectelor destinate investitorilor.
Actuala strategie amintește de proiectul Desertec, lansat în urmă cu mai bine de un deceniu, care urmărea, de asemenea, valorificarea energiei solare din Africa de Nord pentru alimentarea Europei. Inițiativa a eșuat însă din cauza instabilității politice, a dificultăților de finanțare și a costurilor ridicate asociate infrastructurii necesare.
Experiențe similare au fost înregistrate și în alte regiuni ale lumii. Un exemplu este proiectul Sun Cable, care promitea alimentarea statului Singapore cu energie solară produsă în Australia prin intermediul celui mai lung cablu submarin de transport al energiei electrice din lume, însă proiectul nu a reușit să își atingă obiectivele și a fost considerat un eșec.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





