UE pregătește centre de deportare în afara granițelor sale. Când și unde ar putea fi deschise primele facilități

UE analizează posibilitatea înființării unor centre de deportare finanțate din fonduri europene în state din afara blocului comunitar. Inițiativa este susținută de mai multe guverne europene și de Comisia Europeană și ar marca una dintre cele mai importante schimbări de strategie în politica de migrație a Uniunii. Potrivit informațiilor aflate în discuție, primele astfel de centre ar putea deveni operaționale până la sfârșitul anului sau cel târziu în cursul anului viitor.

UE schimbă abordarea privind migrația și susține centre externe pentru persoanele respinse la azil

Politica de migrație a UE intră într-o nouă etapă de dezbatere, după ce mai multe state membre și-au exprimat sprijinul pentru crearea unor centre de deportare în afara teritoriului comunitar. Potrivit informațiilor publicate de Clash Report, aceste facilități ar urma să fie finanțate din bugetul european și să funcționeze în state terțe.

Inițiativa a fost prezentată public de prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care susține de mai mulți ani externalizarea unor componente ale politicii de azil. Propunerea este considerată de observatori drept o schimbare majoră de direcție în abordarea europeană privind gestionarea migrației ilegale și a cererilor de azil respinse.

Proiectul apare într-un context politic marcat de creșterea influenței partidelor de extremă dreapta în mai multe state membre, formațiuni care au făcut din controlul migrației una dintre principalele teme electorale. În urmă cu doar câțiva ani, ideea unor centre de procesare sau deportare amplasate în afara Uniunii era considerată dificil de acceptat la nivel european.

Faptul că tot mai multe guverne discută acum deschis despre această opțiune evidențiază modificarea semnificativă a pozițiilor politice în interiorul blocului comunitar.

Danemarca și alte 19 state membre susțin modelul centrelor externe

Planul aflat în discuție prevede constituirea unei coaliții de state membre dispuse să implementeze proiectul cu sprijinul instituțiilor europene. Susținătorii inițiativei și-au exprimat dorința ca primele centre să fie operaționale până la finalul acestui an sau, cel târziu, în 2027.

Guvernul danez se numără printre principalii promotori ai conceptului. În 2021, autoritățile de la Copenhaga au încercat să negocieze cu Rwanda crearea unui centru bilateral pentru solicitanții de azil. Proiectul nu a fost însă pus în practică din cauza dificultăților politice, a problemelor juridice și a criticilor privind respectarea drepturilor omului.

După abandonarea acelei inițiative, Danemarca a continuat să promoveze ideea unor centre externe gestionate colectiv și finanțate la nivel european.

În prezent, 19 state membre ale Uniunii susțin diferite forme de strategie offshore pentru gestionarea migrației. În discuții este luat în calcul și modelul aplicat de Italia, care a dezvoltat un centru destinat migranților pe teritoriul Albaniei.

Totodată, un consilier principal al Curții Europene de Justiție a apreciat în această lună că schema italiană din Albania ar putea fi compatibilă cu legislația europeană, cu condiția ca normele Uniunii privind protecția drepturilor fundamentale să fie respectate și aplicate persoanelor aflate în aceste facilități.

Negocierile continuă, iar statele gazdă nu au fost încă făcute publice

La nivelul instituțiilor europene, oficialii de la Bruxelles așteaptă în prezent propuneri concrete din partea statelor membre interesate să participe la proiect.

Inițiativa nu beneficiază însă de susținere unanimă. Mai multe țări europene, printre care și Franța, și-au exprimat rezervele față de această abordare și au avertizat că există riscul încălcării unor principii fundamentale pe care se bazează construcția europeană.

Un regulament care oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea unor astfel de centre a fost aprobat săptămâna trecută de Parlamentul European, beneficiind inclusiv de sprijinul unor eurodeputați din zona formațiunilor de extremă dreapta.

Potrivit conceptului discutat la nivel european, facilitățile ar urma să găzduiască solicitanți de azil ale căror cereri au fost respinse și care nu pot fi returnați imediat în statele lor de origine.

În paralel, continuă negocierile cu potențiale state gazdă din afara Uniunii Europene. Deocamdată, numele țărilor implicate în aceste discuții nu au fost făcute publice, iar detaliile negocierilor sunt păstrate confidențiale.