UE ia în calcul o nouă taxă pentru companiile energetice. Volatilitatea prețurilor pune presiune pe economiile europene

Miniștrii Uniunii Europene reuniți vineri și sâmbătă la Dublin analizează posibilitatea introducerii unei taxe pe profiturile excepționale obținute de companiile energetice pe fondul volatilității prețurilor. Propunerea este una dintre ideile discutate în cadrul reuniunilor periodice ale Eurogrupului și ale Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare.

UE ia în calcul o nouă taxă pentru companiile energetice

Discuțiile au loc într-un context în care războiul din Orientul Mijlociu continuă, iar prețul petrolului Brent a depășit 100 de dolari pe baril. Volatilitatea extremă a prețurilor la energie contribuie la creșterea inflației în Uniunea Europeană, care, potrivit estimărilor prezentate în text, nu ar urma să revină la ținta de 2% înainte de sfârșitul anului 2027.

Deși indicatorii de creștere economică au continuat să evolueze bine în acest an, Comisia Europeană se așteaptă ca ritmul de creștere economică să încetinească în 2027, conform Euronews.

Uniunea Europeană solicită statelor membre să adopte politici fiscale prudente și să rămână în limita flexibilității fiscale existente de 1,5% pentru cheltuielile destinate apărării. Din această flexibilitate, 0,3% poate fi utilizat pentru măsuri de limitare a prețurilor la energie.

În paralel, Banca Centrală Europeană majorează treptat dobânzile pentru a limita inflația.

Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că mai multe state membre au propus introducerea unei taxe pe profiturile excepționale și că această măsură face parte din discuțiile purtate în cadrul reuniunilor europene.

Statele membre pot deja să introducă la nivel național taxe pe profiturile excepționale dacă decid să facă acest lucru. Din partea Comisiei Europene există disponibilitatea de a sprijini statele care aleg această variantă prin schimbul de bune practici și identificarea unei modalități de implementare.

Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, face presiuni asupra Comisiei Europene pentru prezentarea unor modele privind o astfel de taxă. El dorește ca un model să fie disponibil până la următoarea reuniune a Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare, programată în octombrie.

Klingbeil susține de mai mult timp această idee, împreună cu alți miniștri europeni de Finanțe.

Ministrul spaniol al Finanțelor s-a declarat favorabil propunerii

Ministrul spaniol al Finanțelor, Carlos Cuerpo, s-a declarat, la rândul său, favorabil propunerii. Spania reușește să reducă facturile pentru gospodării, companii, industrie și firmele de transport, însă acest lucru se realizează cu bani proveniți de la contribuabili. Din perspectiva Spaniei, ar putea exista modalități mai echitabile de distribuire a acestui cost.

Franța adoptă însă o poziție mai prudentă. Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a subliniat că șocul energetic poate avea efecte diferite de la o țară la alta. În opinia sa, orice discuție și orice activitate desfășurată pe această temă trebuie să țină cont de particularitățile fiecărui stat.

Franța are, în acest context, un mix de producție a energiei electrice mai mare. Lescure nu a indicat dacă susține sau nu propunerea înainte de a vedea forma concretă a acesteia. El a arătat că va analiza rezultatul activității desfășurate la nivel european, după care va urma o discuție.

Taxele reprezintă o mare parte din prețul carburanților

Criza energetică afectează întregul bloc comunitar, însă impactul nu este același în toate statele membre. Diferențele sunt vizibile inclusiv la prețurile carburanților.

Finlanda, Danemarca și Țările de Jos, cele trei state membre ale UE în care motorina este în prezent cea mai scumpă, aplică unele dintre cele mai ridicate taxe pe carburanți din lume. Aceste taxe contribuie la creșterea semnificativă a prețurilor de vânzare cu amănuntul pentru motorină.

În schimb, state din Europa de Est, precum Bulgaria și Polonia, aplică accize mult mai reduse, ceea ce menține prețurile la pompă la niveluri mai scăzute.

Conform datelor oficiale ale Uniunii Europene publicate joi, țara din UE în care motorina este cea mai ieftină este Malta. La 14 septembrie, prețul la pompă era de 1,20 euro pe litru.

Diferențele semnificative dintre prețurile motorinei în statele membre sunt determinate în principal de politicile fiscale naționale diferite. Accizele și TVA-ul reprezintă cea mai mare parte a prețului final plătit pentru motorină.

Diferența dintre prețul motorinei înainte și după aplicarea taxelor este deosebit de mare în unele țări.

În Finlanda, motorina costa 1,48 euro pe litru înainte de taxe și ajungea la 2,50 euro pe litru după aplicarea acestora.

Danemarca avea un preț de 1,43 euro pe litru înainte de taxe și de 2,50 euro pe litru după taxe.

În Țările de Jos, prețul motorinei era de 1,50 euro pe litru fără taxe și ajungea la 2,49 euro pe litru cu taxe.

Franța preferă sprijinul pentru sectoarele afectate

Franța, care are a treia cea mai mare datorie publică din Uniunea Europeană, a ales să ofere sprijin direcționat sectoarelor cele mai expuse șocului prețurilor, în loc să reducă taxele pe carburanți.

Premierul francez Sébastien Lecornu le-a cerut miniștrilor să prelungească până la 31 decembrie sprijinul acordat sectoarelor cele mai afectate de creșterea costurilor energiei.

La 14 septembrie, prețul motorinei la pompa din Franța era de 2,29 euro pe litru, comparativ cu 1,30 euro pe litru înainte de aplicarea taxelor.

Capacitatea de rafinare influențează prețul final

Pe lângă politicile fiscale, prețurile energiei sunt influențate și de capacitatea regională de rafinare.

Toate statele membre ale UE cumpără petrol brut de pe aceleași piețe globale volatile. Cu toate acestea, prețul plătit în cele din urmă de șoferi la pompă depinde și de existența unei capacități suficiente de rafinare în apropiere.

Contează, de asemenea, cât de ușor poate fi transportat combustibilul din alte regiuni și cât de bine pot rafinăriile locale să proceseze tipul de petrol brut disponibil.

În cazul unui șoc asupra aprovizionării, precum cel cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, statele care dispun de capacități de rafinare neutilizate, de rute de import diversificate și de legături puternice cu piețele de carburanți din țările vecine ar putea absorbi mai ușor efectele perturbărilor.