Taxa pe coletele din afara UE. Adevărul despre controversata taxă, explicat de doi specialiști în economie
Introducerea taxei logistice de 25 de lei pentru coletele cu valoare redusă provenite din afara Uniunii Europene a declanșat, în ultimele zile, o dezbatere intensă în spațiul public. O parte a presei și mai mulți comentatori au susținut că România ar pierde zeci de milioane de euro, iar avioanele cargo din China ar fi ocolit țara, fiind redirecționate către hub-uri din Ungaria. Economistul Iancu Guda și profesorul de economie Cristian Păun contrazic însă ferm aceste afirmații, pe care le consideră false, manipulatorii și bazate pe neînțelegeri grave ale legislației vamale și fiscale europene.
Potrivit analizei lui Iancu Guda, ideea că România ar fi dezavantajată de introducerea taxei pe coletele sub 150 de euro este complet eronată. El explică faptul că traseul fizic al coletelor nu are nicio relevanță fiscală atât timp cât țara de proveniență este una din afara Uniunii Europene.
Legea în vigoare stabilește clar că orice achiziție realizată de pe platforme precum Temu, Shein, Trendyol sau AliExpress este supusă taxei de 25 de lei, indiferent dacă pachetul ajunge direct în România sau tranzitează alte state membre, precum Ungaria.
TVA nu dispare, iar confuziile din spațiul public sunt manipulări intenționate
Un alt argument frecvent invocat în dezbaterea publică este acela că statul român ar pierde venituri din TVA din cauza redirecționării coletelor. Iancu Guda arată însă că impactul asupra TVA este nul. Confuzia provine din amestecarea a două tipuri distincte de importuri: procedura H7, aplicabilă coletelor cu valoare redusă, și procedura H1, specifică importurilor comerciale clasice.
În cazul coletelor mici, TVA este achitat de consumator în momentul plasării comenzii online și ulterior virat către stat, indiferent de punctul de intrare în Uniunea Europeană. Pentru importurile comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import, însă acestea nu sunt vizate de taxa logistică.
Prin urmare, acuzațiile potrivit cărora România nu ar mai încasa TVA sunt, în opinia economistului, pur și simplu greșite.
De asemenea, Iancu Guda subliniază pe Facebook că nu există date credibile care să confirme o scădere a traficului cargo dinspre China către România.
Unele articole au comparat, într-un mod considerat manipulator, luna ianuarie 2026, caracterizată în mod tradițional de un consum redus, cu luna decembrie 2025, vârful sezonului de cumpărături. Această comparație este, în opinia sa, lipsită de onestitate economică.
Taxa, o tendință europeană menită să protejeze competiția corectă
Iancu Guda mai arată că măsura adoptată de România nu este una izolată, ci face parte dintr-o tendință care se va generaliza la nivelul Uniunii Europene.
Până la finalul anului, majoritatea statelor membre urmează să introducă taxe similare, iar de anul viitor acestea vor deveni regula în întreg spațiul comunitar. Scopul principal nu este colectarea unei sume fixe per colet, ci echilibrarea sarcinii fiscale dintre companiile locale și marile platforme asiatice de comerț online.
În lipsa acestor taxe, firmele din UE, inclusiv micii producători și retailerii locali, se confruntau cu o concurență considerată neloială, din partea unor companii care nu respectau aceleași standarde de calitate, siguranță și protecție a consumatorilor. Introducerea taxei creează, astfel, condiții de concurență mai echitabile și stimulează antreprenoriatul local, lanțurile de distribuție și retailul care plătesc taxe și salarii în România.
Economistul susține că beneficiul real pentru România nu constă doar în încasarea taxei, ci mai ales în susținerea valorii adăugate generate local. În opinia sa, firme românești care erau aproape eliminate de pe piață din cauza competiției fiscale inegale au acum o șansă reală de a rezista și de a se dezvolta.
„Vad aceasta stire in multe locuri: taxa “Temu” (25 lei pentru produse cu pret redus < 150 eur pentru fiecare colet provenit din afara UE) a alungat avioanele cargo dinspre China care sunt reorientate prin Budapesta si Romania pierde zeci de milioane euro. Ambele afirmatii sunt FALSE si MANIPULATOARE, amplificate de presa (asa-zis) “suveranista” … Adevarul este ca ROMANIA CASTIGA datorita acestei taxe, explic mai jos in 5 puncte 👇 Distribuiti va rog 🙏
1️⃣ IN PRIMUL RAND, NU CONTEAZA traseul acestor colete, cat timp tara de provenienta este non-UE. In primul comentariu am extras din lege textul care explica foarte clar acest aspect (Art XXII din legea 239 / 2025 publicata in Monitorul Oficial nr 1160 din 15 dec 2025) 👇 Spre exemplu, orice achizitie de pe Temu, Shein, Trendyol sau Aliexpres se taxeaza cu 25 lei indiferent daca zboara direct in Romania sau prin alta tara (ex Ungaria sau orice alt traseu intermediar).
2️⃣ IMPACTUL PE TVA ESTE ZERO. In discuția publică s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 – coletele cu
valoare redusă, și importurile comerciale obișnuite – procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi și apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale. De aceea, afirmații precum statul nu mai încasează TVA sunt greșite – TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare
declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, cât timp aceasta nu se aplică acestui gen de importuri.
3️⃣ NU EXISTA DATE CARE SA CONFIRME SCADEREA TRAFICULUI dinspre China, acel articol (pornit de la o asociatie a comisionarilor vamali) comparand manipulativ ian 2026 (luna cu consum scazut) cu dec 2025 (luna consum maxim). Articolul din comentariul 2 demonteaza aceasta minciuna despre trafic
4️⃣ TAXA DEVINE O REGULA IN UE IN CURAND, majoritatea tarilor pana la finalul anului si toate celelalte tari incepand de anul viitor. De ce? Tocmai pentru a EGALIZA sarcina fiscala dintre companiile domestice (micul producator, retailer, distributie etc.) si companiile chinezesti low cost care nu plateau decat TVA in tara de destinatie si nu respecta standardele de calitate si protectie consumator impuse de UE.
5️⃣ Cele 4 puncte anterioare demonstreaza clar si indiscutabil de ce Romania NU pierde. Dar cum castiga? Nu doar prin incasarea taxei indiferent de traseul coletului (nu acesta este scopul), ci prin stimularea antreprenorului local + intregul lant de retail si distributie care face business si plateste taxe si salarii in Romania, generand valoare adaugata si prosperitate locala. Companii romanesti care se prabuseau in fata concurentei fiscale neloiale si standarde duble de calitate ale companiilor chinezesti. Acum este egalitate de sanse si Romania castiga, ce este rau in asta?
Shein publica deja taxa in platforma, TEMU o suporta momentan, dar in curand va fi imposibil deoarece taxa se va generaliza in toate tarile din UE cu doua variante: 3 eur / produs sau 5 eur / colet (cum a ales Romania sa faca deja).
Ceva ce presa suveranista nu intelege si nici nu spune … pe Tik-Tok tine cu romanii, dar acum se plang ca sufera companiile chinezesti. O ipocrizie dezgustatoare fara margini 🤨 „Suveranismul” si „patriotismul” sunt confiscate in Romania de oameni cu ipocrizie maxima care fac circ… cand e sa cumpere ei plastic ieftin din China care NU respecta standardele de siguranta si nici nu platesc taxe, nu mai sunt patrioti. Injura pe producatorii romani, ca ii jecmanesc”, a scris Iancu Guda pe Facebook.
De ce nu poate fi schimbată originea mărfurilor, dacă sunt trecute prin Ungaria?
Profesorul de economie Cristian Păun intervine, la rândul său, pentru a demonta o altă idee vehiculată frecvent, potrivit căreia mărfurile din China ar putea intra în Ungaria, iar ulterior să fie reetichetate ca produse de origine ungară pentru a evita taxele aplicate în România. El explică faptul că regulile de stabilire a originii mărfurilor în Uniunea Europeană sunt clare și stricte.
Originea unui produs nu se schimbă prin simpla mutare dintr-o țară în alta. Pentru ca un bun importat din China să devină produs de origine UE, sunt necesare transformări substanțiale. Acestea pot însemna fie o schimbare a încadrării tarifare, printr-o prelucrare complexă, fie o adăugare de valoare de minimum 40–60% față de produsul inițial.
Operațiuni precum reambalarea, etichetarea, depozitarea, sortarea sau asamblarea simplă nu sunt suficiente pentru a schimba originea mărfii.
În opinia profesorului Păun, ideea că hub-urile logistice din Ungaria ar putea transforma automat produsele chinezești în produse europene este nu doar greșită, ci și periculoasă. O astfel de practică ar presupune încălcări grave ale legislației vamale comunitare, cu consecințe serioase, inclusiv riscuri legate de statutul în spațiul Schengen și de reintroducerea controalelor vamale.
„Mai văd o inepție cât casa pe care vreau să o corectez, se învață în școală, la comerț exterior…
Spun unii: mărfurile importate din China pot intra în Ungaria ca originare de acolo. Dar, apoi, pe documentele de transport / livrare li se poate schimba originea și intră în România ca originare din Ungaria. Evitând astfel taxele pe colet.
Originea mărfurilor de import, colete mari sau mici, nu se schimbă plimbându-le dintr-o țară în alta. Nu este simplu să schimbi originea mărfii.
În UE, deci și în Ungaria, există două reguli fundamentale pentru asta:
- O schimbare substanțială a produsului adus din China care poate însemna trecerea produsului de la o clasă la alta, cu alt cod tarifar (criteriul poziției tarifare).
- O adăugare de valoare într-un procent de 40-60% minim care schimbă substanțial produsul față de cel importat din China (criteriul valorii adăugate).
(mai e un criteriu dar deja discuția devine tehnică).
Așadar, reambalarea produselor, etichetarea lor, reasamblarea lor simplă din componente, operațiuni de logistică, depozitare, sortare, curățare nu le poate transforma din produs originar din China în produs originar UE / Ungaria. Hub-ul din Ungaria nu poate schimba originea așa simplu. Decât dacă unii încalcă niște legi vamale comunitare. Destul de nasoale. Care pot atrage inclusiv rediscutarea apartenenței la spațiu Schengen și reintroducerea vămilor”, a scris Cristian Păun pe Facebook.
