După introducerea așa-numitei taxe Temu, care a pus în pericol viabilitatea financiară a Poștei Române, discursul politic se mută tot mai clar spre ideea vânzării unor active strategice ale statului, notează jurnalistul Dan Andronic într-un articol publicat pe EVZ.
„Un nou val de privatizări pare să se pregătească sub pretextul ineficienței economice, în timp ce deciziile guvernamentale riscă să împingă companiile de stat spre colaps. După ce „taxa Temu” a pus în pericol viabilitatea Poștei Române, vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat ieri un semnal clar. Privind posibila vânzare a unor giganți strategici precum TAROM și CFR, cerând politicienilor să renunțe la paradigma ‘nu ne vindem țara’”, a subliniat Dan Andronic.
Scenariul privatizării: „Nu ne vindem țara, dar ne-o pierdem”
În analiza sa, jurnalistul arată că vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis un semnal ferm privind necesitatea reconsiderării poziției tradiționale față de privatizare. Aceasta a susținut că România trebuie să depășească reticența față de investitorii străini și a indicat companii precum TAROM și CFR drept exemple de entități care acumulează pierderi constante. Potrivit poziției exprimate, refuzul privatizării nu protejează resursele naționale, ci contribuie la pierderea lor treptată, prin sumele alocate acoperirii deficitelor.
„Am realizat un experiment similar cu cel al lui Patrick Andre de Hillerin și am comandat pe Temu, siteul chinezesc vizat de geniala măsură a lui Bolojan de taxarea coletelor, produse de 190 de lei. Și ce să vezi? Surpriză! Chinezii sunt mai deștepți decât Pachetul Doi al lui Ilie Bolojan…
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat duminică seara că este momentul ca România să depășească reticența față de investitorii străini în companiile de stat. Referindu-se la pierderile acumulate de companii precum TAROM sau CFR, Gheorghiu a argumentat că refuzul privatizării duce, de fapt, la pierderea resurselor naționale: ‘Nu ne vindem țara, dar ne-o pierdem în fiecare zi cu fiecare ban pe care companiile îl pierd’, a notat jurnalistul.
Privatizarea Dacia către Renault este prezentată drept un model de succes
Acesta amintește că privatizarea Dacia către Renault este prezentată drept un model de succes, iar atragerea unui partener strategic apare ca posibilă soluție pentru redresarea transportatorilor naționali. Oana Gheorghiu a subliniat că, în urma analizelor, dacă va reieși nevoia unui astfel de partener, decizia ar trebui privită dintr-o perspectivă pragmatică și sănătoasă, fără cultivarea fricii legate de vânzarea activelor statului.
„Folosind exemplul Dacia ca „model de succes” al privatizării către Renault , vicepremierul a sugerat că soluția pentru redresarea TAROM și CFR ar putea fi atragerea unui partener strategic. „Dacă din analiză va reieși că e nevoie de un partener… ar trebui să ne uităm la asta dintr-o perspectivă sănătoasă”, a precizat ea, făcând apel la clasa politică să nu mai cultive teama de vânzare a activelor statului ”, subliniază Dan Andronic.
Poșta Română, victima colaterală a „Taxei Temu”
În paralel cu acest discurs despre ineficiență, Dan Andronic evidențiază faptul că deciziile economice recente ale Guvernului au afectat direct unele companii de stat. Un caz relevant este cel al Poștei Române, care în ultimii doi ani și-a menținut echilibrul financiar în mare parte datorită volumului foarte mare de colete procesate în relația directă cu China, provenite de pe platforme precum Temu, Shein și Alibaba.
Potrivit analizei, introducerea taxei Temu, susținută de Ilie Bolojan și Iancu Guda, a dus la o scădere abruptă a volumului de colete de e-commerce procesate în luna ianuarie 2026, conform datelor furnizate de comisionarii vamali. Deși măsura viza taxarea coletelor provenite din China, platformele chinezești au găsit rapid soluții de ocolire, redirecționând livrările prin alte state ale Uniunii Europene. În acest context, coletele nu mai intră direct din China în România, iar Poșta Română pierde veniturile generate de procesarea acestor fluxuri directe.
„În timp ce se discută despre ineficiența companiilor de stat, deciziile economice recente par să le vulnerabilizeze și mai mult. Un exemplu concret este Poșta Română, care în ultimii doi ani a supraviețuit financiar în mare parte datorită volumului uriaș de colete procesate pe relația directă cu China (Temu, Shein, Alibaba).
Recent introdusa „taxă Temu”, susținută de cuplul Ilie Bolojan – Iancu Guda, a dus la o scădere dramatică a volumului de colete de e-commerce procesate în ianuarie 2026, conform comisionarilor vamali. Deși platformele chinezești par să ocolească taxa redirecționând coletele prin alte țări UE, astfel încât nu intră direct din China în România, Poșta Română pierde veniturile din procesarea acestor fluxuri directe”, a mai scris Andronic.
Situația din vămi indică o prăbușire a numărului de colete mici
Dan Andronic descrie și experimentele realizate pentru a verifica efectele reale ale taxei. Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin a comandat produse de pe Temu în valoare de 74,8 lei, cu transport gratuit și fără taxe pe colet, deoarece livrarea, deși pornea din China, nu intra direct în România. Un experiment similar, realizat chiar de autor, cu o comandă de 190 de lei, peste plafonul considerat gratuit, a confirmat același mecanism: produsele au fost livrate în două tranșe, cu transport gratuit și fără aplicarea vreunei taxe, ceea ce indică o evitare completă a măsurii fiscale.
În plus, în articol sunt prezentate acuzații privind manipularea datelor publice. Deși unele site-uri de specialitate, precum Boardingpass, susțin că traficul cargo de pe aeroportul Otopeni nu a înregistrat scăderi semnificative, situația din vămi indică o prăbușire a numărului de colete mici, sub pragul de 150 de euro, segment care reprezenta principala sursă de venit pentru operatorul poștal național.
„Ieri, Patrick Andre de Hillerin a făcut un experiment comandând produse pe Temu. “5 produse, 74,8 lei, transport gratuit, zero taxe pe colet. Pentru că, deși pleacă din China, nu intră în România din China”, scrie el pe Facebook.
Astăzi, am verificat pe pielea mea și am comandat pe Temu de 190 de lei, deci peste plafonul presupus a fi gratuit.
Ce să vezi? Surpriză: produsele vin în două tranșe, transport GRATUIT, taxă ZERO. Deci nu numai că se confirmă ceea ce spune Patrick Andre de Hillerin, dar situația este și mai gravă…
Mai mult, în postarea sa, jurnalistul aduce acuzații de manipulare a datelor publice. Deși site-uri de specialitate precum Boardingpass susțin că traficul cargo pe Otopeni nu a scăzut semnificativ, realitatea din vămi arată o prăbușire a numărului de colete mici (sub 150 euro), exact segmentul care ținea în viață operatorul poștal național”, a subliniat jurnalistul.
Dan Andronic ridică semne serioase de întrebare privind suprapunerea acestor evoluții
În concluzia analizei sale, Dan Andronic ridică semne serioase de întrebare privind suprapunerea acestor evoluții. Pe de o parte, Guvernul adoptă măsuri fiscale care afectează direct veniturile companiilor de stat, așa cum se întâmplă în cazul Poștei Române. Pe de altă parte, aceleași pierderi sunt invocate ulterior pentru a justifica necesitatea privatizării, în special în cazul TAROM și CFR.
„Suprapunerea celor două situații ridică semne de întrebare: pe de o parte, Guvernul adoptă măsuri fiscale care lovesc în veniturile companiilor de stat (cazul Poștei Române), iar pe de altă parte, oficialii invocă pierderile acestora pentru a justifica necesitatea privatizării (cazul TAROM și CFR).
Rămâne de văzut dacă Poșta Română va fi următoarea pe lista „salvării” prin vânzare, alături de transportatorii naționali, după ce a fost secătuită de una dintre principalele sale surse de venit”, a conchis acesta.
