România pierde taxe din coletele extracomunitare redirecționate prin Ungaria, după introducerea taxei de 25 de lei
De la 1 ianuarie, România a introdus o taxă de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene. Această măsură nu a afectat doar consumatorii, ci a avut efecte negative mari pentru stat. Motivul nu e suma mică de 25 de lei pe colet, ci faptul că firmele din afara UE au găsit modalități să evite plata taxei.
Companii precum Temu, Shein sau Alibaba și-au deschis depozite sau filiale în alte țări din UE care nu au această taxă și trimit coletele prin alte aeroporturi, mai ales în Ungaria. Astfel, România nu încasează de fapt taxa de 25 de lei.
Reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă (PRO CUSTOMS) au explicat pentru „Adevărul” că introducerea acestei taxe a schimbat rapid modul în care sunt procesate coletele prin Aeroportul Henri Coandă (OTP). În loc să aducă bani la buget, taxa a făcut ca marfa să fie redirecționată în afara României, ceea ce afectează negativ economia și poziția strategică a aeroportului.
În a doua jumătate a anului trecut, OTP a procesat aproximativ 7,36 milioane de colete de e-commerce, în valoare totală de aproape 212,3 milioane euro, pentru consumatori din România, Bulgaria, Grecia și Austria. Aceste colete aveau fiecare valoarea sub 150 euro și erau declarate printr-o procedură specială a UE pentru comerțul online.
Deși numărul de colete pare mare, ele reprezentau doar jumătate din totalul mărfurilor procesate prin aeroport în acea perioadă. În 2024, OTP a procesat aproximativ 36.000 tone de marfă. În a doua jumătate a anului trecut, datorită a peste 278 de zboruri cargo, volumul total a fost de peste 20.000 tone, din care mai puțin de 10.000 tone erau colete e-commerce. Aceasta arată că rolul aeroportului în logistica internațională s-a schimbat semnificativ.
Platformele de e-commerce mută livrările către Ungaria pentru a evita taxa logistică de 25 de lei
Specialiștii în transport spun că platformele mari de e-commerce au reacționat rapid: și-au făcut firme în UE, mai ales în Ungaria, și au obținut coduri locale de TVA. Apoi au început să trimită produsele prin metoda clasică B2B, plătind taxele vamale și TVA-ul la vamă.
Odată ce bunurile ajung în alt stat UE, ele devin „bunuri comunitare” și apoi sunt vândute consumatorilor români ca livrări între țări UE. În acest fel, taxa de 25 de lei pe colet nu se mai aplică.
Efectul a fost imediat: aproape 99% din coletele de e-commerce au fost trimise prin alte aeroporturi din UE. Principalul câștigător a fost Aeroportul din Budapesta.
Procedura B2B aduce statului 101 milioane euro, în timp ce taxa de 25 de lei ar fi adus doar 36,8 milioane euro
Efectele taxei de 25 de lei pe colet devin clare dacă ne uităm la același volum de colete din a doua jumătate a anului 2025, spun specialiștii Asociației Comisionarilor în Vamă (PRO CUSTOMS).
Dacă taxa ar fi fost aplicată direct clienților (B2C), cele 7,362 milioane de colete ar fi adus statului maxim 36,8 milioane euro.
Dar dacă aceleași colete ar fi trecut prin procedura normală B2B (între comercianți), fără taxa de 25 RON, statul ar fi încasat mult mai mult: 46,7 milioane euro taxe vamale și 54,4 milioane euro TVA – adică în total 101,1 milioane euro.
Practic, statul român nu mai încasează aproape nimic, pentru că majoritatea coletelor sunt trimise prin Budapesta, unde se plătesc taxele, și apoi ajung în România ca produse intra-UE. Astfel, taxa logistică de 25 RON nu se mai aplică, iar autoritățile române nu mai pot controla sau audita aceste tranzacții.
Consecințele: mai puțină transparență fiscală, control redus asupra comerțului online din străinătate și pierdere de venituri pentru stat pe termen mediu și lung.
Operatorii români pierd volume și venituri, iar Aeroportul Otopeni pierde rolul de hub logistic regional
Operatorii români care se ocupau de transportul coletelor au pierdut volume mari de marfă, ceea ce afectează direct locurile de muncă și veniturile statului din taxe pe profit, salarii și contribuții sociale.
La Aeroportul Otopeni, mutarea coletelor către alte țări a dus la reducerea sau anularea zborurilor cargo, provocând pierderi de peste 2,5 milioane euro din taxe de aterizare, parcare și utilizarea infrastructurii. Mai rău, scăderea volumelor face dificilă menținerea rutelor cargo și duce la mutarea permanentă a operațiunilor logistice către alte aeroporturi.
Specialiștii spun că, din cauza asta, dezvoltarea Aeroportului Otopeni ca hub logistic regional este blocată. Fără un astfel de hub, economia României depinde de infrastructura altor țări, iar firmele românești plătesc mai mult pentru transport și își pierd competitivitatea.
Introducerea taxei de 25 RON fără o analiză atentă a dus la un scenariu previzibil: platformele de e-commerce au mutat majoritatea operațiunilor în afara României, respectând legislația UE.
Rezultatul: pierderi directe pentru bugetul statului de aproximativ 700 milioane euro pe an. Dacă adăugăm și pierderile indirecte pentru firmele românești, impactul financiar devine uriaș. În plus, România își pierde rolul în lanțurile logistice internaționale, iar Aeroportul Otopeni pierde importanță în logistica globală.
